Dintre toate reacĂžiile ĂŽnregistrate de pe urma scandalului stârnit de crima lui Mailat, cea mai drasticĂŁ Âsi mai coerentĂŁ ĂŽmi pare a fi aceea a liderului PRM, Corneliu Vadim Tudor. Acesta Âsi-a ĂŽnsoĂžit declaraĂžiile de protest de gestul drastic al retragerii din grupul parlamentar europen „Identitate, TradiĂžie Âsi Suveranitate” a celor cinci parlamentari români. Efectul este dramatic: ĂŽn urma acestei retrageri, grupul se desfiinĂžeatĂŁ, pierzând ĂŽn acelaÂsi timp toate finanÞãrile acordate de Parlamentul European grupurilor constituite pe criterii de orientare politicĂŁ. Corneliu Vadim Tudor a sancĂžionat ĂŽn acest fel declaraĂžiile agresive ale liderei italiene a partidului Alternativa SocialĂŁ, Alessandra Mussolini, care ceruse cu vehemenÞã expulzarea românilor. FaÞã de reacĂžia preÂsedintelui „României Mari” toate celelalte par deja formale Âsi lipsite de vlagĂŁ. LecĂžia lui Vadim este, ĂŽnsĂŁ, una demnĂŁ de a fi urmatĂŁ Âsi de alte grupĂŁri politice: nu poĂži sĂŁ aparĂžii aceleiaÂsi entitĂŁĂži Âsi sĂŁ ai opinii care se ĂŽndreaptĂŁ ĂŽmpotriva celor alĂŁturi de care te gĂŁseÂsti. Sentimentul meu este cĂŁ Europa, membrii „grei” ai Uniunii, nu sunt ĂŽncĂŁ conÂstienĂži de faptul cĂŁ RomĂŽnia nu mai este aspirantul cuminte Âsi ascultĂŁtor, dornic sĂŁ facĂŁ orice doar pentru a fi primit ĂŽn interiorul organizaĂžiei. Acum este ĂŽnĂŁuntru, Âsi aÂsa cum ĂŽi revin aceleaÂsi obligaĂžii, ĂŽi revin Âsi aceleaÂsi drepturi. De ce, ĂŽntr-un soi de parÂsivĂŁ reciprocitate, sĂŁ nu ne apucĂŁm Âsi noi sĂŁ-i expulzĂŁm pe capete pe mafioĂžii italieni care Âsi-au gĂŁsit adĂŁpost la noi sub masca unor oameni de afaceri? De ce sĂŁ nu-i considerĂŁm un pericol, ca entitate (cine a inventat crima politicĂŁ, nu ei?) pentru siguranĂža naĂžionalĂŁ, pentru faptul cĂŁ un compatriot de-al lor Âsi-a ĂŽmpuÂscat nevasta româncĂŁ Âsi socrii? Cu ce e Mailat mai vinovat ca Sgveglia? Sau - de pe urma aventurilor pedofile ale lui Treptow, sĂŁ ne apucĂŁm sĂŁ-i alungĂŁm pe americani?
Cred cĂŁ miezul problemei ĂŽl constituie o anumitĂŁ percepĂžie. ÂSi anume aceea cĂŁ românii, veniĂži mai târziu ĂŽn familie, pot fi catalogaĂži cu mai multĂŁ uÂsurinÞã drept cetĂŁĂženi europeni de categoria a doua. Probabil, nu probabil, mai mult ca sigur cĂŁ majoritatea emigranĂžilor nu este formatĂŁ din profesori universitari Âsi din ingineri. Sunt oameni care au luat drumul Italiei de foame, din dorinĂža unui trai mai bun. Italienii par sĂŁ fi uitat cĂŁ ĂŽn urmĂŁ cu douĂŁ-trei decenii chiar ei jucau acest rol, trimiÞându-Âsi cohortele de flĂŁmânzi din Sud la muncĂŁ Âsi la furat ĂŽn Germania sau ĂŽn ElveĂžia. Au uitat, ĂŽnsĂŁ, cĂŁ italienii lor ĂŽi speriaserĂŁ pe nemĂži cu crimele Âsi furturile sĂŁvârÂsite prin Europa. Numai cĂŁ atunci nimeni nu s-a grĂŁbit sĂŁ-i punĂŁ la zid ĂŽn bloc, Âsi sĂŁ-i alunge pe criterii etnice. Istoria se repetĂŁ, iar lumea nu ĂŽnvaÞã nimic din asta.