Punctul pe Y / sâmbătă 09 decembrie 2006 Nr: 1859

Geoana reales?

Congresul PSD de duminica este unul aparte, in toata istoria formatiunii: unicul sau rol pare a fi acela de a-l confirma in functie pe Mircea Geoana. De parca, in mintea majoritatii, ceea ce s-a intamplat la congresul din 2005 a fost un soi de gluma, un lucru oricum neverosimil, caruia beneficiarul i-a facut pana acum fata cu greu. Mircea Geoana a fost, cu siguranta, o surpriza. Dupa campania dezastruoasa din alegerile pentru primaria Capitalei si dupa victoria zdrobitoare a lui Basescu, inca din primul tur, se parea ca unul dintre obiectivele lui Nastase fusese atins: acela de a-l scoate definitiv din orice competitie pe ministrul de Externe, cel in care adversarii sai pareau sa vada o alternativa, izvorata din statutul pozitiv, comod, al unei asemenea functii. Daca ar fi castigat - ceea ce nimeni nu credea in mod serios - ar fi fost tintuit vizavi de Cismigiu sa se bata cu consilierii generali, ceea ce era cam acelasi lucru. Asa, insa, steaua sa apunea aproape definitiv. Deruta cauzata de pierderea puterii executive a intors insa lucrurile intr-un mod dramatic. Captiv angajamentului sau de a nu candida impotriva fostului presedinte - al carui orgoliu l-a facut pe acesta ca in loc sa ia de buna invitatia de a se intoarce in fruntea patidului a preferat calea riscanta a unor alegeri de confirmare - Nastase a lasat drum liber aranjorilor din partid, cei care stiau deja ca electoratul nu este totuna cu activul de partid. Oameni ca Hrebengiuc et Comp., care se simteau amenintati de promisiunile de curatenie facute de Iliescu, si-au pus toata energia in slujba evitarii unei astfel de situatii. Si, intrucat aproape oricare dintre ei purta pecetea neincrederii, au lansat in arena un 'iepure': pe Mircea Geoana! Fara echipa, fara doctrina, fara prea multe idei, acesta a devenit exponentul unei stari de spirit indusa prin mijloace iscusite in mintea votantilor. Niciodata activul nu va accepta caractere puternice, in defavoarea celor considerate mai slabe, manipulabile. Este una dintre caracteristicile democratiei. Iar daca adaugam la aceasta principiul organizatoric stalinist (important nu este cine voteaza, ci cine numara voturile!) avem limpede raspunsul la 'enigma' congresului din 2005. Scapat deja de Nastase, PSD-ul l-a eliminat si pe Iliescu in demersul sau spre o democratie de partid care sa nu clatine constructiile relationale deja existente. Ca Mircea Geoana nu a reusit sa confirme de-a lungul celor doi ani ca este omul potrivit sa readuca partidul la putere este clar. O arata sondajele, oricat ar fi ele de manipulate. Dupa cum la fel de clar este faptul ca o reconfirmare nu-i va imbunatati cu nimic prestatia. Ba, dimpotriva, il va face si mai captiv gruparilor de interese de la care-si cumpara acum, el, direct functia. Un singur lucru ar mai putea sa impiedice acest curs spre o opozitie perpetua: interventia lui Ion Iliescu, care si-a dat in sfarsit seama ca statutul moral de fondator nu este suficient pentru a putea sa-si impuna ideile. Si oamenii, bineinteles...