Punctul pe Y / vineri 10 noiembrie 2006 Nr: 1845

Separatia orgoliilor in partid

Adrian Nastase este, se spune, cu un picior afara din PSD. Organizatia sectorului 1, din care face parte, l-a chemat si l-a mustruluit, atragandu-i atentia ca daca va mai continua sa cleveteasca impotriva conducerii partidului, va fi luat frumusel de-o aripa si zburat afara, pe usa partidului pe care el zice ca l-a creat si l-a modernizat. Altii zic ca doar l-a modernizat, iar cei mai multi sunt de parere ca l-a si dus de rapa. Oricum ar fi o asemenea scena parea de neconceput cu doar vreo trei ani in urma, cand Adrian Nastase se afla la apogeul carierei sale, detinand cu autoritate fraiele puterii atat in partid, cat si in stat. Si poate ca de la asta i s-a si tras. O Romanie iesita dintr-un totalitarism dur, de o jumatate de secol, accepta cu greu intoarcerea la o astfel de conditie, chiar daca romanii resimt inca nostalgia unui conducator cu mana de fier, in virtutea unui exercitiu istoric elocvent. Parcursul politic al lui Adrian Nastase a fost pana la un punct unul exemplar. A trecut firesc dintr-o etapa in alta, dintr-o autoritate in alta, manifestand rabdare si tact in relatia cu cel pe care l-a considerat mentorul sau. Abia cand a scapat de tutela acestuia, in 2001, a putut sa-si dea in vileag propriile-i veleitati de sef autoritar si atoatestiutor. Fire meticuloasa, capabil de eforturi prelungite, bun organizator, Nastase s-a epuizat, practic, intr-un demers care ar fi vrut sa acopere aproape toata gama deciziilor. Mai putin priceput in a judeca oamenii de care s-a inconjurat, a dat prioritate celor obedienti in dauna celor cu personalitate, politicile sale de cadre bulversand partidul si ridicandu-i impotriva pe cei care parcursesera alaturi de el drumul spinos al Opozitiei. Esecul electoral a atras, dupa sine, esecuri personale in serie, pana la punctul in care a fost, practic, despuiat de toate atributele autoritatii. A fost momentul in care toti cei care au avut resentimente fata de el si le-au eliberat, cu atat mai violent, cu cat distanta dintre ei si lider fusese mai mare. Nici partidul, dar nici Adrian Nastase n-au reusit sa gestioneze corect si acceptabil aceasta separatie treptata. Fiecare parte a facut uz de recuzita casnica traditionala intr-o chestiune care ar fi trebuit sa se limiteze la principii si se afla, acum in punctul in care o decizie finala nu mai poate fi amanata. Iar logica si bunul simt spun ca aceasta nu poate fi decat una.