Punctul pe Y / vineri 03 noiembrie 2006 Nr: 1841

Santajul si etajul

Santajul nu este o noutate in presa romaneasca. El a fost redescoperit dupa '90, cand societatea a refacut tipul de relatii existente in perioada interbelica. Atunci santajul de presa a fost ridicat la rangul de arta; Pamfil Seicaru ramanand in istoria presei nu doar ca un condei remarcabil si ca un manager de succes. 'Santajul si etajul' a fost sloganul care a etichetat somptuosul sediu al 'Curentului' din buricul Bucurestilor, inaltat cu contributiile nebenevole ale unor potentati ai vremii care aveau cate ceva pe constiinta afacerilor sau a activitatilor publice pe care le desfasurau.Ceea ce s-a intamplat la trustul 'Gazeta' nu mira aproape pe nimeni din presa. Erau lucruri cunoscute, acceptate insa tacit atata timp cat nimeni nu protesta. Mai ales cei santajati, multumiti sa-si poata vedea de treaba daca platesc 'taxa de protectie' solicitata de jurnalistii-scenaristi. Ceea ce dovedeste din capul locului ca numai curati ca lacrima nu erau nici ei. Ceea ce este surprinzator - ca sa spun asa - este ca aceasta reactie la adresa coruptiei si infractionalitatii din presa are loc la Cluj si intr-un caz incomparabil mai putin spectaculos decat unele a caror faima a atins notorietatea. Sunt, in Bucuresti, gazete cu mari pretentii care s-au dedat la acest sport, de-a lungul vremii, aproape pe fata si din a caror politica editoriala s-a putut observa cu claritate cum, dupa atacuri furibunde, s-au incheiat intelegeri contractuale care au stins ca prin minune incendiile critice. Tot la fel de vizibil a fost si modul in care unii jurnalisti au prosperat - personal - peste noapte - ajungand sa concureze VIP-urile afacerilor la masini, vile si chiar si la amante. Aici, insa, Parchetul n-a miscat un deget, neindraznind sa se autosesizeze. Nici chiar dezvaluiri suficient de explicite, referitoare la aceste santaje nu i-au convins pe procurori. Aceste situatii au dat, bineinteles, curaj unor gazetari intreprinzatori, precum cei de la 'Gazeta' care au abordat constructia trusturilor de presa intr-un mod cat se poate de 'stiintific' pe baza experientei acumulate la varful presei de referinta.Anuntata cu erodarea increderii de care inca se mai bucura, presa are nevoie sa se curete de aceste sechele. Iar atitudinea exprimata cu acest prilej este un semn imbucurator de refuz al pactizarii cu colegii de breasla incorecti, in numele unei paguboase solidaritati...