ÂSantajul Âsi etajul
ÂSantajul nu este o noutate în presa româneascã. El a fost redescoperit dupã '90, când societatea a refãcut tipul de relaþii existente în perioada interbelicã. Atunci Âsantajul de presã a fost ridicat la rangul de artã; Pamfil ÂSeicaru rãmânând în istoria presei nu doar ca un condei remarcabil Âsi ca un manager de succes. 'ÂSantajul Âsi etajul' a fost sloganul care a etichetat somptuosul sediu al 'Curentului' din buricul BucureÂstilor, înãlþat cu contribuþiile nebenevole ale unor potentaþi ai vremii care aveau câte ceva pe conÂstiinþa afacerilor sau a activitãþilor publice pe care le desfãÂsurau.Ceea ce s-a întâmplat la trustul 'Gazeta' nu mirã aproape pe nimeni din presã. Erau lucruri cunoscute, acceptate însã tacit atâta timp cât nimeni nu protesta. Mai ales cei Âsantajaþi, mulþumiþi sã-Âsi poatã vedea de treabã dacã plãtesc 'taxa de protecþie' solicitatã de jurnaliÂstii-scenariÂsti. Ceea ce dovedeÂste din capul locului cã numai curaþi ca lacrima nu erau nici ei. Ceea ce este surprinzãtor - ca sã spun aÂsa - este cã aceastã reacþie la adresa corupþiei Âsi infracþionalitãþii din presã are loc la Cluj Âsi într-un caz incomparabil mai puþin spectaculos decât unele a cãror faimã a atins notorietatea. Sunt, în BucureÂsti, gazete cu mari pretenþii care s-au dedat la acest sport, de-a lungul vremii, aproape pe faþã Âsi din a cãror politicã editorialã s-a putut observa cu claritate cum, dupã atacuri furibunde, s-au încheiat înþelegeri contractuale care au stins ca prin minune incendiile critice. Tot la fel de vizibil a fost Âsi modul în care unii jurnaliÂsti au prosperat - personal - peste noapte - ajungând sã concureze VIP-urile afacerilor la maÂsini, vile Âsi chiar Âsi la amante. Aici, însã, Parchetul n-a miÂscat un deget, neîndrãznind sã se autosesizeze. Nici chiar dezvãluiri suficient de explicite, referitoare la aceste Âsantaje nu i-au convins pe procurori. Aceste situaþii au dat, bineînþeles, curaj unor gazetari întreprinzãtori, precum cei de la 'Gazeta' care au abordat construcþia trusturilor de presã într-un mod cât se poate de 'Âstiinþific' pe baza experienþei acumulate la vârful presei de referinþã.Anunþatã cu erodarea încrederii de care încã se mai bucurã, presa are nevoie sã se cureþe de aceste sechele. Iar atitudinea exprimatã cu acest prilej este un semn îmbucurãtor de refuz al pactizãrii cu colegii de breaslã incorecþi, în numele unei pãguboase solidaritãþi...
|