Punctul pe Y / vineri 29 septembrie 2006 Nr: 1821

Intoarcerea parintilor risipitori?

Se vorbeste prin 'poporul PSD' - cum zice Oprescu - despre faptul ca, intrat serios la idei dupa alunecarea de neoprit a partidului pe toboganul sondajelor, Mircea Geoana si-ar fi luat inima in dinti si s-ar fi dus la Ion Iliescu pentru a-i cere ajutorul. Nu se stie ce raspuns i-a dat presedintele-fondator presedintelui in exercitiu, dar se pot banui sentimentele cu care acesta a intampinat apelul, mai ales dupa recenta tentativa de 'demitere' a acestuia din functia grupului parlamentar de la Senat, din motive de inactivitate.Recursul la Iliescu este, pe undeva, firesc. In istoria de 16 ani a partidului el reprezinta unicul reper constant, cu reverberatie in masa de alegatori, unde un bun procent il considera si astazi ca fiind presedintele Romaniei, dintr-un reflex istoric al vremilor cand presedintii nu se schimbau ca ciorapii. S-a vorbit mult despre 'nucleul dur' al PSD, ignorandu-se faptul ca acest nucleu ii apartine, de fapt, lui Iliescu si ca electoratul, buimacit de schimbarile greu de explicat din ultima vreme, nu are inca asupra cui sa-si tansfere optiunile. Cu atat mai mult cu cat in partid lucrurile sunt departe de a se fi clarificat. 'Curatenia morala' pe care o promitea Ion Iliescu, la vremea cand era chemat sa revina in fruntea partidului, n-a fost facuta - cata a fost - de noua echipa de conducere - mai ales ca in ea isi facusera loc, confortabil, cativa dintre cei care trebuiau 'curatati' - ci de Parchet si DNA, prin actiunile impotriva acestora. Locul unui Nastase sau al unui DIP nu au putut fi luate de persoane de la care sa se astepte vreo revigorare de ansamblu, inlocuitorii avand prin datul lor, capacitati si raspunderi limitate. Echipa de 'tineri lupi' pe care incearca sa si-o formeze Geoana nu are nici sustinere din 'teritoriu' si nici experienta activista necesara. In plus, continua sa se ciocneasca teoriile referitoare la 'arta' conducerii, pastrate la foc mic de catre nabadaiosul 'grup de la Cluj', cel care in afara de teorii nu a prea dat modele de actiune practica. Apropierea lui aprilie 2007, data urmatorului Congres, cand va expira si mandatul actualei conduceri il forteaza pe Geoana sa caute solutii pentru a nu pierde teren. Una dintre acestea ar fi modificarea statutara prin care presedintele ales sa-si poata forma singur echipa de conducere, fara a mai accepta ceea ce i se livreaza de catre Congres. Acesta este si punctul in care, probabil, Geoana doreste un sprijin consistent din partea lui Ion Iliescu. Evident ca, ingrijorat cum este de soarta partidului si neavand pentru moment alternative, acesta s-ar putea hotari sa i-l acorde. In mod sigur nu o va face fara conditii. Cine se frige cu 'ciorba' unui congres ca cel din aprilie 2005 va sufla, din rasputeri, cate zile va mai avea, in orice cana de iaurt care i se pune in fata. Conditiile lui Iliescu vor tine tot de oameni. De oamenii 'lui'. Cat de compatibili vor fi acestia cu cei ai lui Geoana? Aici se afla raspunsul multora dintre problemele pe care le are de infruntat un partid care a fost mare si doreste din rasputeri sa revina la conditia care l-a consacrat.