Punctul pe Y / miercuri 27 septembrie 2006 Nr: 1819

Francofoni din toate tarile, uniti-va!

Bucurestiul este gazda celei mai importante reuniuni internationale care a avut loc aici, vreodata poate. In mod sigur, dupa ’89. Pare paradoxal ca nici in momentele sale de maxima acceptare internationala - zona in care trebuie sa recunoastem ca a inregistrat performante care nu vor mai fi niciodata egalate - Ceausescu nu a reusit sa convinga lumea ca tara sa poate fi locul de intalnire al elitei politice. Ce n-a reusit Ceausescu reuseste, iata Basescu, indiferent ca este doar beneficiarul unei conjuncturi si ca acceptarea Bucurestiului ca loc de desfasurare a acestei reuniuni la varf a tarilor care au in comun uzul limbii si culturii franceze i se datoreaza, aproape in exclusivitate lui Ion Iliescu. El este, de fapt, artizanul integrarii noastre in organizatie (inca din ’91, cand am participat pentru prima data ca observatori) si tot el a inregistrat cele mai multe participari la sommet-urile gazduite in afara Frantei, in Asia, America de Nord, Africa si Oceanul Indian (nu sunt sigur din ce continent face parte Mauritius). Ba, mai mult, in 2004, chiar in ajunul alegerilor, s-a straduit sa ajunga in Burkina Fasso, la Ouagadougou, pentru a parafa intelegerile anterioare care stabilisera ca editia aceasta se va desfasura la Bucuresti. Nu cu totul lipsite de temei au fost si zvonurile privitoare la o eventuala candidatura a sa pentru functia de secretar general, dupa incheierea mandatului lui Bouthros Ghali, pentru care avea sustinerea (esentiala) a presedintelui Chirac, insa la vremea respectiva dl Iliescu considera ca are treburi mai urgente si mai importante in tara, unde PSD-ul parea ca-l asteapta cu bratele deschise pentru a fi reformat… Desigur, nu este cazul sa hiperbolizam si sa acordam evenimentului o importanta mai mare decat i se cuvine. Miscarea francofona a fost initiata si este sustinuta de Franta, in incercarea de a-si pastra locul printre marile puteri cu influenta globala. Este o asociere de tip cultural, in primul rand, ceea ce nu exclude insa extensiile de alt tip. Nu poate fi insa comparata cu Commonwealth-ul si nici nu cred ca are astfel de ambitii. Pentru Romania este importanta, in primul rand, desfasurarea acestei reuniuni la Bucuresti. Chiar daca planeta nu va tresalta de emotie, media internationala nu va putea ignora prezenta simultana a unui atat de mare numar de sefi de stat si de guvern, chiar daca dintre acestea doar unul conteaza, practic, in graficele puterii. Este, insa, un prilej de a se vorbi despre Romania si altfel decat in termenii obisnuiti. Iar coincidenta elaborarii Raportului de Țara la Bruxelles, cu gongul inaugural de la Bucuresti creaza o stare propice pentru ca noul membru al Uniunii Europene sa priveasca cu ceva mai multa incredere in jurul sau. Dincolo de evenimentul in sine si de impactul sau mediatic, Sommet-ul mai reprezinta si un prim test organizatoric si functional, in perspectiva in care, prin rotatie sau pe baza altor principii, Bucurestiul va gazdui de-acum inainte importante reuniuni comunitare. Vom vedea mai limpede cat suntem de pregatiti si de apti sa ne meritam locul in randul valurilor care formeaza Europa celor 27: cea care intra in vigoare de la 1 ianuarie 2007.