Punctul pe Y / vineri 22 septembrie 2006 Nr: 1817

Deconspirare pana la transpirare...

O discutie desfasurata zilele trecute la Alpha TV, in compania realizatorului unei emisiuni extrem de utile si de echilibrate - juristul Corneliu Turianu - si ziaristul - presedinte al organizatiei CIVIC MEDIA, Victor Roncea, cel care a dat semnalul 'curateniei din presa' si din societatea civila, mi-a relevat cateva dintre neconcordantele fundamentale si inadecvarile care insotesc inca, dupa mai mult de sase ani, functionarea unei institutii pe care ar trebui sa o consideram esentiala in demersul spre o democratie autentica. Este vorba despre consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Conceputa ca un for menit sa scoata din circulatie acele figuri ale vietii publice care s-au compromis actionand impotriva vietii si intereselor semenilor lor, institutia a plecat la drum printr-un compromis compromitator: desi legea proaspat iesita spune limpede ca membrii Colegiului nu pot fi fosti membri ai Partidului Comunist, partidele - cele de la Putere si Opozitie - au validat cu entuziasm candidaturile a cel putin doi 'comunisti' - Mircea Dinescu si Andrei Plesu. Dupa o functionare de aproape patru ani, la relanti, Colegiul a intrat intr-un nou clinci legal, odata cu noile alegeri: in aprilie anul curent, desi acestea au generat o formula de conducere democratica, prin vot, chiar de la varful Guvernului au inceput atacuri furibunde care au ambalat o parte a 'societatii civile' (cea cu musca securista pe caciula) in contestarea si anularea rezultatului. Cu binecuvantarea sefului statului, primul veghetor al Constitutiei, s-a acceptat cu naturalete o formula de conducere rotativa, neprevazuta in niciun regulament si, implicit, o diminuare a autoritatii institutiei. Presiunile politice generate de mizele momentului au facut ca, in cateva dosare grele, deciziile Colegiului sa se bazeze pe impresii, nu pe documente sau, mai rau, pe simpatii sau antipatii. S-au dat decizii contradictorii in cazuri identice. Mai mult, modul de lucru pune in evidenta un sistem defectuos, oricand contestabil: faptul ca aceeasi institutie judeca si fondul si recursul (contestatiile) pune sub semnul intrebarii insesi probele de la care se pleaca, iar omiterea sistematica a argumentarii, a motivarii votului de catre membri creeaza o problema juridica pentru cei care se considera - pe drept sau nu - afectati. Nu in ultimul rand, cea mai flagranta inadvertenta consta in faptul ca desi aceesi lege prevede ca membrii numiti si alesi ai Colegiului trebuie sa beneficieze de certificate ORNISS (din care sa reiasa ca li se pot incredinta secrete de stat), o buna parte dintre ei ori nu le-au dobandit, ori nu au nici o sansa sa le primeasca. Mai mult, propria verificare la dosar - nici macar pevazuta in textul legii de angajare - se face intr-o maniera... cenaclista, in sensul ca membrii isi frunzaresc unii altora dosarele, fara ca din aceasta operatiune sa rezulte vreo decizie. La fel de imperfecta este legea in ceea ce priveste 'deconspirarea' unor date din cadrul investigatiilor, ceea ce favorizeaza 'scurgerile' de amanunte sau eventualele 'acoperiri'. Este notoriu cazul lui Sorin Antohi, depistat ca atare din 2002, pe care prietenii Patapievici, Dinescu, Plesu l-au acoperit cu seninatate. Este cert ca CNSAS se afla la o rascruce. Nemultumirile rabufnite si din interior - vezi intentia tardiva a lui Dinescu de a demisiona - si din exterior, unde partidele mandatare nu mai stiu cum sa opreasca o hemoragie necontrolata care le ameninta insusi echilibrul parlamentar, impun o interventie.