Care societate civilã?
De mai bine de 16 ani, în România funcþioneazã o ficþiune: societatea civilã. Aceasta a fost înþeleasã - Âsi pusã în practicã - imediat dupã Revoluþie, ca o reacþie intelectualã la acapararea puterii de cãtre 'moÂstenitori' ai vechiului regim Âsi ca o compensaþie la faptul cã Opoziþia de extracþie istoricã era slabã Âsi dezbinatã - incapabilã sã se opunã noilor tendinþe. Grupul de Dialog Social Âsi, mai târziu, Piaþa Universitãþii au fost expresiile cele mai concrete ale unei societãþi civile ce tindea sã se transforme în alternativã politicã realã a FSN-ului, din care au plecat, rând pe rând, cei plasaþi acolo - în Consiliul iniþial - de nevoia de a fi reprezentatã Âsi opoziþia - câtã a fost - faþã de regimul totalitar.
Aceastã societate civilã a jucat un rol activ în construcþia Convenþiei Democratice, ca bloc electoral capabil sã se opunã urmaÂsilor Frontului, Âsi tot ea este cea care l-a împins în faþã pe Emil Constantinescu. Finanþatã Âsi instruitã la Âscolile occidentale ale democraþiei, aceastã categorie a înregistrat, pe lângã succese, Âsi eÂsecuri memorabile. Cel mai spectaculos a fost chiar acela al Convenþiei, incapabilã sã punã în practicã ideile din Opoziþie, iar Emil Constantinescu s-a dovedit a fi prea puþin pregãtit pentru a prelua o povarã de un asemenea calibru. Cât despre reprezentanþii propriu-ziÂsi ai Alianþei Civice Âsi ai formaþiunilor adiacente, cooptaþi sau promovaþi în structurile operative ale Puterii - aceÂstia au realizat, la rândul lor, contraperformanþe majore (sã ne amintim nu mai mult decât conducerile televiziunii Âsi radioului de stat!). Fãrã prea multã jenã, protagoniÂstii s-au retras, dupã 2000, la posturile lor, unde Âsi-au reluat demersurile civice de parcã n-ar fi consumat niciodatã din usturoiul puterii.
Ceva, neplãcut pentru 'zonã' se întâmplã încã de când a început deconspirarea masivã a colaboratorilor securitãþii, pentru care se militase intens: au început sã iasã la ivealã 'cârtiþe' . persoane dintre cele mai active Âsi mai necruþãtoare în demersul lor anticomunist Âsi antisecurist. Sau, legate strâns, prin cãsãtorii sau prietenii, de acestea.
Cu fiecare nou nume care se iþeÂste din dosarele adunate la CNSAS, credibilitatea acestei 'societãþi civile' scade. Odatã cu ea se nãruiesc Âsi miturile pe care a încercat sã le impunã. Aproape firesc, locul începe sã fie ocupat de un alt tip de societate civilã, una de un soi mai bãÂstinaÂs, mai puþin alimentatã din conturile unor agenþii sau ale unor susþinãtori ai societãþii deschise, fãrã frontiere: presa. ÂSi, alãturi de aceasta, sindicatele Âsi chiar patronatele. O tripletã care, pe mãsura ce reuÂseÂste sã-Âsi defineascã opþiunile Âsi obiectivele, va introduce elementele de echilibru social Âsi moral de care are nevoie societatea.
|