Punctul pe Y / joi 10 august 2006 Nr: 1789

Dictatorul din Slobozia

Printre numele despre care, in aceste zile, circula suspiciunea de a fi avut legaturi cu securitatea, este si cel al deputatei liberale, Mona Musca. Nu este pentru prima data. Rumori asemanatoare au fost determinate, cu putin inainte ca doamna Musca sa demisioneze din functia de ministru al Culturii, anul trecut, de o notita aparuta intr-un ziar, in care se facea o aluzie nu prea voalata la relatia din junete a doamnei ministru cu 'baietii cu ochi albastri'. Ziarul cu pricina era 'Gandul', iar autorul articolului era Mircea Dinescu, deloc intamplator membru al Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Este greu de imaginat ca Mircea Dinescu ar fi prins o astfel de stire din zbor, pe la vreo sueta cu amicii, si nu de prin dosarele pe care, impreuna cu colegii sai, le 'linge' ca indatorire de serviciu. Or 'scurgerea' unei astfel de informatii contravine nu doar regulamentelor interne ale CNSAS, ci si unor elementare norme deontologice. Desi Mircea Dinescu nu se afla pentru prima data intr-o astfel de situatie, nu a fost sanctionat in nici un fel. Presedintele Onisoru s-a multumit sa dezminta informatia, iar Dinescu si-a vazut mai departe de ale lui. Personaj pitoresc si imprevizibil, Mircea Dinescu profita din plin de biografia sa zbuciumata si de reputatia de personaj nonconformist transformandu-si functia pe care a obtinut-o intr-o institutie personala care nu da socoteala nimanui, fara a se teme de vreo sanctiune. Ca slujbas la stat, poetul isi permite sa faca mitinguri la Parchet, in favoarea amicului sau Dinu Patriciu, sau sa-i faca atmosfera negativa lui Dan Voiculescu, inainte ca sa fie analizat cazul sau, ca razbunare pentru suspendarea unei emisiuni pe unul dintre posturile TV ale acestuia. Tot el da relatii presei - fara a fi purtator de cuvant - despre dosarele lui Nastase, sau sustine direct cauza judecatoarei Bejinariu. Am tot respectul pentru talentul poetului, pentru curajul manifestat in momente-cheie ale istoriei, dar cred ca in calitate de persoana publica, pusa intr-o functie platita din bani publici, e dator sa respecte un anumit cod de comportament. Daca n-ar fi membru al CNSAS - institutie extrem de sensibila in perceptia publica - Dinescu ar putea lansa, din conacul sau din Cetate, toate trasnaile din lume fara ca cineva sa-i poata reprosa ceva. Altminteri, distinsul poet manifesta un soi de dictatura personala, fata de care autoritatile - cu teama de limba ascutita si de avantajul mediatizarii instantanee a fiecarui gest al acestuia - nu reusesc sa ia vreo pozitie fara riscul de a fi acuzate ca atenteaza la libertatea personala si de exprimare a acestuia.