Punctul pe Y / sâmbătă 01 iulie 2006 Nr: 1765

Palatele isi scot trupele la atac!

Intr-un inedit 'dialog la distanta' (presedintele la obedientul sau TVR, iar premierul la primitorul Antena 3) primii oameni din stat si-au scos trupele la atac fiind practic pe punctul de a-si declara razboi total.Fratia portocalie a neasteptatului succes electoral s-a tranformat treptat, intr-o veritabila dusmanie, trecand prin fazele clasice ale tandretii, geloziei, neincrederii, indiferentei si aminozitatii. Platforma lor politica a fost comuna pana la momentul in care au iesit in evidenta interesele tot mai divergente ale gruparilor pe care le reprezinta: cele 'de interese', ale premierului, in fata celor 'de partid' ale democratilor fideli sefului statului. Motivele neintelegerilor au fost variate, dar ele s-au subsumat celor doua teme principale: alegerile anticipate si grupurile de interese de pe langa Guvern. Dupa cateva episoade acute - boicotul discursului prezidential din Parlament sau competitia surda pentru a se ajunge primul la Tarlisua - a urmat aceasta veritabila bomba: decizia liberalilor de a solicita retragerea trupelor romanesti din Irak.Daca in urma cu cateva zile ministrul Apararii 'prevedea' proteste publice impotriva participarii la ocupatia Irakului, dupa aducerea in tara a ramasitelor pamantesti ale ultimului 'erou', pronosticul sau s-a confirmat, surprinzator, in chiar 'centrul' partidului din care si el si premierul fac parte. Mai precis, gruparea de interese fidela premierului - sef de partid, a luat, fara a se consulta cu colegii de Alianta, hotarasc sa ceara CSAT retragerea trupelor. Nu conteaza ce succes va avea aceasta cerere sau daca ea se va realiza. Conteaza ca in acest fel PNL l-a atacat direct si fara vreun avertisment pe presedinte, cel care prin pozitia pe care o ocupa n-ar putea nici macar sa deschida o asemenea discutie. Solicitarea este insa menita sa produca un impact major in opinia publica, punand fata in fata patriotismul liberal si internationalismul democrat.Desigur ca participarea romaneasca la ocupatia Irakului nu este o cauza populara. Ea trebuie insa vazuta si analizata prin prisma angajamentelor si intereselor romanesti in plan international. Din acest punct de vedere momentul nu este cel mai fericit. Si, macar daca lucrurile ar ramane la nivelul ciorovaielilor dintre palate si nu s-ar transforma intr-un razboi politic civil. Pentru ca, deja, taberele se grupeaza si-si pregatesc armamentul si munitia, cu un avantaj moral de partea premierului. In fata regretului prezidential de a-l fi numit in functie, lui ii ramane posibilitatea practic de a arunca in aer intreaga constructie politica. Si pe el insusi, odata cu aceasta.