O situatie fara precedent a intervenit deunazi in justitia romaneasca: un acuzat de terorism a fost eliberat, din motive de sanatate! Si nu oricum: ci la cererea procurorului! Omar Hayssam a fost, pana in urma cu un an, un prosper om de afaceri, care s-a bucurat de sprijinul unor personaje marcante din guvernele succesive de pana in 2004. In timpul mandatului lui Nastase, in special, Hayssam a avut succes in achizitionarea spectaculoasa a catorva obiective scoase la privatizare. A devenit chiar membru PSD, fiind si unul dintre sponsorii partidului in ultima campanie electorala. Nu e de mirare ca a intrat in colimatorul noii puteri care si-a asmutit organele de control pe urmele afacerilor sale. Aflat la inghesuiala, Hayssam a recurs la o solutie pe cat de bezmetica, pe atat de lipsita de sanse de succes. Conform unor surse care nu au fost facute inca publice (abia peste vreo 40 de ani vom afla) s-a ajuns la concluzia ca Hayssam este cel care a pus la calea rapirea jurnalistilor romani in Irak, in scopul de a se erija in salvatorul lor. S-au vehiculat mai multe variante legate de cum ar fi trebuit sa procedeze acesta, sa plece personal in Irak si sa negocieze cu rapitorii sau sa dea el banii (circa 4 milioane de dolari), obtinand in schimb recunostinta autoritatilor si iertarea de pacatele economice si politice. Cert este ca in Irak lucrurile s-au complicat si au scapat de sub control, Hayssam fiind arestat pe baza suspiciunii ce a fost facuta cunoscuta publicului de catre cancelaria prezidentiala. Ceva mai tarziu, dupa eliberarea jurnalistilor, chiar presedintele Basescu a lansat un avertisment public la adresa medicilor care si-ar fi asumat riscul de a-i oferi lui Hayssam justificari medicale, dupa o reteta care a functionat cu succes. In aceasta amenintare sta cheia intregului 'caz Hayssam'. Desi boala acestuia a fost si este reala - el fiind operat de cancer la colon - iar situatia sa s-a inrautatit incontinuu, instanta a refuzat cu obstinatie sa-l puna in libertate. Timorati, medicii n-au avut curajul sa dea un verdict clar, iar judecatorii - asupra carora s-au facut presiuni constante - au ignorat evidenta faptului ca invinuitul era adus cu salvarea si cu perfuzii, nefiind in stare sa se tina pe picioare, si l-a trimis inapoi in arest. Abia dupa ce o comisie internationala a reclamat aceasta situatie de rau tratament, s-a dat de undeva semnalul prin care insusi procurorul anchetator a cerut punerea in libertate. Nu am sa ma pronunt asupra vinovatiei lui Hayssam. E treaba parchetului, sa aduca dovezi clare si a completului de judecata sa incadreze faptele. Vreau doar sa spun ca modul in care a fost gestionat acest caz ridica grave suspiciuni in legatura cu independenta reala a justitiei si cu bunul simt al slujitorilor sai. Ceea ce i s-a intamplat lui Hayssam - condamnat deja de soarta - a fost un gest de cruzime si de indiferenta fata de viata unui om.