Celui care urmareste cu atentie scena politica nu se poate sa-i fi scapat faptul ca, de o buna bucata de vreme, raportul de forte intre presedinte si premier tinde sa se modifice. Relatia a plecat din punctul in care castigatorul (Basescu) a luat totul, oferind, cu generozitate, cate ceva partenerului. Un Basescu triumfator si un Tariceanu timorat de brusca sa avansare - acesta a fost tabloul debutului noii puteri. Cu un presedinte in continua ofensiva si cu un premier la remorca acestuia, lucrurile au evoluat pana la punctul in care acesta din urma ar fi trebuit sa fie scos din joc sub pretextul fragilitatii parlamentare, situatie recuperabila doar prin alegeri anticipate. O revelatie proprie sau de grup (de interese) l-a impins insa pe Tariceanu sa faca primul sau pas inainte, intr-o actiune de rezistenta fata de fratele mai mare. 'Decizia irevocabila' de a demisiona s-a revocat sub pretextul responsabilitatii fata de mandat. A fost primul semn ca pe rceptia istorica a raportului dintre cele doua functii sufera o modificare in sensul prerogativelor constitutionale. Cu toate eforturile depuse in continuare de presedinte pentru a demonstra ca el este seful - in care s-a recurs si la diversiuni de genul celei lansate de Elena Udrea cu privire la telefonul dat de premier la Parchet - lucrurile au inceput sa se schimbe, Tariceanu subliniind cu fiecare prilej ideea ca el este, totusi, seful guvernului si ca deciziile ii apartin. Slab, ezitant, nesigur pe el la inceput, Tariceanu a prins curaj odata cu constientizarea faptului ca are in spatele sau o forta politica capabila sa faca fata presiunilor rapacelui sau aliat. Anul 2006 a inceput sub aceste auspicii. In timp ce Traian Basescu s-a dedicat momentelor pitoresti - deblocarea Vaii Oltului si alunecarile de teren din Valcea - Tariceanu a organizat si prezidat reuniunii importante, lansand mesaje si consolidandu-si autoritatea de sef al guvernului. Pana si absenta sa la sedinta CSM-ului de miercuri a fost un semnal de independenta, care a dorit sa sublinieze faptul ca are treburi mai importante decat sa dadaceasca magistratii care, oricum, sunt independenti fata de puterea politica. In meciul de box dintre Basescu si Tariceanu, ultimul s-a trezit din pumni, si dupa cateva knock-down-uri, incepe sa preia controlul, punctand spectaculos.