Punctul pe Y / miercuri 04 ianuarie 2006 Nr: 1667

Gripa cotroceana

Nu stiu daca in nomenclatorul de profesii al Ministerului Muncii figureaza, distinct, si aceea de consilier prezidential. Daca nu, ea ar trebui introdusa in regim de urgenta si plasata in categoria celor cu risc inalt pentru sanatate. Alaturi de pilotii de supersonice sau, culmea, de ziaristi.Lucrurile n-au stat asa dintotdeauna. Functia de consilier la Cotroceni a fost, in general, una linistita si bine platita, pentru mai multe randuri de ocupanti. Dupa ce s-a definit ca atare pe parcursul primului mandat al lui Ion Iliescu, ea a devenit un reper de notorietate pentru cei care au dorit acest lucru (genul BODA) sau unul de discretie aproape absoluta (genul GURAN). Presedintia lui Emil Constantinescu a marcat intrarea in circuit a 'familiilor', drum deschis de doamna Petre si fiul sau Danut (si continuat azi de cuplul Adriana si Claudiu Saftoiu), impreuna cu ideea sustinuta de candidatul Aliantei Civice ca un lider zonal de calibrul sau nu are nevoie de consilieri, dar ii tine pentru ca sunt trecuti in schema. Cel de-al treilea mandat al lui Ion Iliescu a adus cu el si prima echipa stabila cap-coada, fiecare dintre echipieri dobandind, pe merit sau nu, doza sa de notorietate pe parcursul celor patru ani.Situatia s-a schimbat, aproape dramatic, odata cu instalarea lui Traian Basescu la Cotroceni. In doar primul dintre cei cinci ani de mandat acesta a pierdut pe drum nu mai putin de cinci dintre colaboratorii sai, teoretic cei mai apropiati. Dupa doar cateva zile de la instalare, si-a luat ramas bun de la Vasile Blaga, eminenta cenusie a Partidului Democrat post-Roman si responsabil cu puteri depline, inclusive financiare, al campaniei prezidentiale. L-a cedat lui Tariceanu pentru a intari o aripa democrata in evidenta criza de valori. A urmat, dupa nici o luna, Andrei Plesu, cooptat in echipa pentru a-i da culoare intelectuala, mai degraba decat pentru experienta sa executiva (distinsul eseist manifestandu-se ca un sef de diplomatie complet aerian, sub Constantinescu). Acesta a invocat ca motiv al despartirii oaresce probleme de sanatate, printre afectiuni numarandu-se repetatele marsuri fortate pe lungile coridoare ale Cotrocenilor pana la cabinetul unui presedinte care n-avea niciodata timp pentru hartiile in care simtea o mare atractie sa-si introduca un anumit membru, dupa o veche traditie marinareasca. Urmatoarea pe lista, Stana Anghelescu, a avut si ea motive medicale, in special simptomul de paranoia al sotului, comerciant cinstit de tigari fara timbru, care incepuse sa confunde victoria in alegeri a lui Basescu cu victoria sa in afaceri. Foarte bine nu s-a simtit, de la un moment dat nici blonda sefa a cancelariei, Elena Udrea, cea care stia sa aranjeze cu egala pricepere, team building-urile de la Golden Blitz si protocolul vizitelor in republica Norvegia. Intrarea sa in gura presei pe motiv de grup de interese al sotului cu insotitorii 'sistemului ticalosit' a facut mai convenabil pentru presedinte un divort formal urmat de un concubinaj juridico-politic.Sfarsitul anului a adus si sfarsitul carierei in serviciul public al unei celebre reprezentante a societatii civile a doamnelor Mungiu si Macovei. Gripa cotroceana a marcat-o grav pe doamna Renate Weber, pe fondul slabirii organismului de pe urma eforturilor sustinute de a gasi scuze juridice pentru imunitate prezidentiala in dosarele Flota si Casa din Mihaileanu.Interesant este un lucru: nici una dintre aceste personalitati nu a lasat vreo 'dara', vorba presedintelui. Au plecat asa cum au venit. Si cum o vor face, probabil, si altii dintre colaboratorii cei mai apropiati ai unui presedinte care, pe cand era capitan de vas nu avea consilieri, ci doar subordonati al caror rol era sa execute ordine. Ale comandantui suprem, ca peste el altul nu mai era vreun altul.