Punctul pe Y / luni 23 mai 2005 Nr: 1579

Boala lui Iliescu

Pana de curand, majoritatea membrilor PSD, priveau lucrurile ca incadrandu-se in tiparul epocii '96-2000: dupa pierderea alegerilor, PDSR-ul, cum se numea atunci, nu a avut altceva de facut decat sa stea linistit si sa lase Coalitia vremii sa se ingroape singura in incompetenta si in haosul algoritmic ce i-a caracterizat evolutia. Revenirea la putere s-a facut in mod aproape natural, nefiind necesare nici un fel de eforturi. Partidul a reusit sa-si pastreze atunci unitatea datorita refuzului lui Ion Iliescu de a se alatura disidentilor care au format mai apoi APR-ul. Pentru ca si atunci, ca si acum, principala cauza a pierderii alegerilor nu a constat in calitatea actului de guvernare, ci in tot ceea ce s-a asociat acestuia pe fondul arogantei, coruptiei si indepartarii de esenta doctrinei. Pentru electoratul perioadei, Ion Iliescu a constituit o garantie suficienta pentru ca formatiunea sa revina la putere si sa domine net peisajul politic al celor patru ani care au urmat. Spuneam ca pentru unii pesedisti situatia actuala nu parea sa difere. Era suficient, se credea pana de curand, ca noua Coalitie sa fie lasata sa-si arate slabiciunile - legate, traditional, si de algoritm - si deficitul de potential uman, pentru ca majoritatea electoratului sa revina la sentimente mai bune fata de partidul lor. Intr-un fel, actualul ciclu era considerat ca unul de odihna si de refacere a apetitului. Chiar si dupa congresul extraordinar, sentimentul a continuat sa reziste bazat pe prezumtia ca, in ciuda esecului sau personal, Ion Iliescu va ramane fidel principiului ca nu va scinda partidul.Evenimentele ulterioare, care au culminat cu spitalizarea fostului presedinte, ridica serioase semne de intrebare asupra valabilitatii scenariului. Ion Iliescu si-a dat, in sfarsit, seama ca nu mai reprezinta aspiratiile actualilor activisti ai partidului, care tind spre alte modele decat cel traditional de stanga caruia el ii ramane fidel. In aceste conditii si in prezenta unor semnale date deja, n-ar fi exclusa, intr-un viitor nu prea indepartat, o miscare-soc, concretizata prin lansarea unei noi formatiuni politice care sa reuneasca sub umbrela fondatorului social-democratiei, o buna parte a electoratului impartit acum intre PSD, PPRM si PD. Aceasta miscare ar crea o problema cel putin grava pentru un PSD ramas cu activistii, dar nu si cu electoratul traditional al lui Iliescu. Or, boala lui Iliescu pare sa nu fie altceva decat semnalul unei astfel de evolutii.