Sindromul 'Belgrad - Tbilisi - Âsi la Kiev'?La Kiev pare sã se petreacã, în linii mari, ceea ce s-a întâmplat mai întâi la Belgrad iar apoi la Tbilisi: transferul puterii dinspre tabãra 'conservatoare' înspre cea 'progretistã' uzându-se de pretextul alegerilor fraudate.Nu Âstiu - Âsi încã nu vãd cine ar putea Âsti cu exactitate - care a fost realitatea scripticã a urnelor. Cel puþin prin prisma metodologiei, Âsi la Belgrad, Âsi la Tbilisi, Âsi acum, la Kiev, alegerile au fost democratice, sau s-au desfãÂsurat în aceÂsti parametri. Nici la Belgrad, nici la Tbilisi Âsi nici la Kiev nu pot fi excluse cu totul fraudele - acestea putând sã fie operate de ambele tabere, dar cu un avantaj organizatoric al celei aflatã la putere. ÃŽn toate trei capitalele s-au confruntat entitãþile conservatoare, mai reticente, cu cele reformatoare, mult mai active, chiar dacã nu suficient de solide. ÃŽn toate trei cazurile, alegerile au fost predaþi de avertismente occidentale - în special americane - referitoare la necesitatea ca acestea sã fi corecte, chiar dacã nu s-au putut invoca manevre concrete de influenþare a acestora.ÃŽn toate trei capitalele candidaþii conservatori au fost declaraþi câÂstigãtori, adversarii lor contestând violent rezultatele Âsi antrenându-Âsi susþinãtorii în evenimente ample de stradã. ÃŽn toate trei cazurile - cu excepþia (încã) a ultimului - câÂstigãtorul a fost desemnat nu de renumãrarea voturilor sau de reorganizarea scrutinului, ci de decizii controversabile a unor organisme constituite pe picior. MiloÂsevici, ÂSevardnadze Âsi Ianukovici au reprezentat în ochii opiniei publice 'partida ruseascã', în timp ce Kostunica, SakaÂsvili Âsi IuÂskenko au fost abilitaþi ca reprezentând 'p artida americanã', toþi trei având legãturi strânse cu Occidentul. Pare a fi vorba despre un nou rãzboi, nu rece, ci fierbinte, care se desfãÂsoarã între cele douã blocuri tradiþionale, fãcându-se uz de forþã pe fondul pretextului democratic al alegerilor. Este o nouã formã de exprimare a raporturilor globale, echivalentã cu cea care, uzând de acestã datã de forþa armatã, modificã structura globalã prin ceea ce s-a întâmplat în Afganistan Âsi cu Irak. Deocamdatã. Iatã un interesant subiect de analizã pentru politologii care vor putea descifra în acest fel viitoarele evoluþii ale mapamondului. |