Libertatea de expresie, la bani mãrunþiÃŽn opinia mea, în Raportul de þarã elaborat recent la Bruxelles, problematica legatã de libertatea de expresie ocupã un loc excesiv.Românii Âsi-au câÂstigat dreptul de a se exprima liber încã din ziua de 22 decembrie 1989. Dupã decenii de eradicare sau de limitare a acestui drept, printr-un control excesiv Âsi abuziv, oamenii au avut, deodatã, Âsansa sã spunã ceea ce cred Âsi doresc. A fost un veritabil Âsoc care s-a reverberat rapid în toate straturile sociale, libertatea de expresie constituind, practic, Âsi prima libertate efectivã dintre cele care aveau sã formeze declaraþia Frontului din acea zi istoricã.Presa a preluat acest stindard Âsi l-a dus mai departe, nefiind însã scutitã, la rândul sãu, de erori Âsi excese. Se poate spune cã, dupã aproape 15 ani, ea tot îÂsi mai cautã drumul drept spre adevãr Âsi responsabilitate, prin hârtoapele tranziþiei. Ceea ce este absolut evident este faptul cã, practic, nimeni Âsi nimic, nu se poate opune exprimãrii libere de opinii, convingeri sau rezerve, indiferent de nivelul instituþiilor sau persoanelor vizate. Nu mai existã persoane Âsi instituþii tabu, care sã-Âsi poatã exersa procedee incorecte la adãpostul vreunei imunitãþi. Presa profitã din plin de acest climat Âsi, chiar dacã mai sunt necesare reglementãri sau aplicãri ale acestor reglementãri, pentru a nu se depãÂsi nici cadrul legal Âsi nici cel al bunului simþ Âsi al civilizaþiei, îÂsi exercitã astfel rolul important de 'câine de pazã' al democraþiei. Spuneam cã observaþiile din Raport mi se par excesive faþã de realitatea din domeniu. Eu unul n-aÂs pune chiar atâta preþ pe categoria 'agresiunilor' - fiind clar cã acestea nu sunt dirijate instituþional Âsi, mai ales cã existã o zonã de 'presã interlopã' ale cãrei interese intrã adesea în contradicþie cu alte zone ale lumii interlope - dar aÂs fi încercat sã disec mai atent ceea ce Raportul defineÂste drept constrângeri economice care limiteazã munca Âsi independenþa ziariÂstilor.Las la o parte conflictele de la 'Evenimentul Zilei' Âsi 'România Liberã', care sunt în cea mai mare parte o expresie a modului tipic de acþiune al capitalismului de piaþã Âsi mai puþin o diferenþã de ideologie Âsi deontologie, Âsi aÂs zãbovi puþin asupra principalului subiect. Acesta este modul de repartizare a publicitãþii de stat. Lipsa unor reglementãri de ordin procedural Âsi a transparenþei, fac ca acest proces în care se împletesc inte rese personale Âsi de grup, relaþii mai mult sau mai puþin principiale, sã devinã un mãr al discordiei în interiorul breslei. Ca Âsi tratamentul diferenþiat de care beneficiazã organizaþii de mediu care încearcã sã supravieþuiascã sau sã prospere pe baza favorurilor acordate în procesul de achitare a datoriilor cãtre stat. Ambele zone sunt complet netransparente, furnizând argumentele principale în suspiciunea legatã de manipularea sau de limit area independenþei editoriale, Âsi aici Executivul trebuie sã lucreze, convingãtor, pentru a înlãtura rezervele Uniunii Europene faþã de calitatea relaþiei instituþionale cu mass media. |