Punctul pe Y / luni 11 octombrie 2004 Nr: 1384

Libertatea de expresie, la bani marunti

In opinia mea, in Raportul de tara elaborat recent la Bruxelles, problematica legata de libertatea de expresie ocupa un loc excesiv.Romanii si-au castigat dreptul de a se exprima liber inca din ziua de 22 decembrie 1989. Dupa decenii de eradicare sau de limitare a acestui drept, printr-un control excesiv si abuziv, oamenii au avut, deodata, sansa sa spuna ceea ce cred si doresc. A fost un veritabil soc care s-a reverberat rapid in toate straturile sociale, libertatea de expresie constituind, practic, si prima libertate efectiva dintre cele care aveau sa formeze declaratia Frontului din acea zi istorica.Presa a preluat acest stindard si l-a dus mai departe, nefiind insa scutita, la randul sau, de erori si excese. Se poate spune ca, dupa aproape 15 ani, ea tot isi mai cauta drumul drept spre adevar si responsabilitate, prin hartoapele tranzitiei. Ceea ce este absolut evident este faptul ca, practic, nimeni si nimic, nu se poate opune exprimarii libere de opinii, convingeri sau rezerve, indiferent de nivelul institutiilor sau persoanelor vizate. Nu mai exista persoane si institutii tabu, care sa-si poata exersa procedee incorecte la adapostul vreunei imunitati. Presa profita din plin de acest climat si, chiar daca mai sunt necesare reglementari sau aplicari ale acestor reglementari, pentru a nu se depasi nici cadrul legal si nici cel al bunului simt si al civilizatiei, isi exercita astfel rolul important de 'caine de paza' al democratiei. Spuneam ca observatiile din Raport mi se par excesive fata de realitatea din domeniu. Eu unul n-as pune chiar atata pret pe categoria 'agresiunilor' - fiind clar ca acestea nu sunt dirijate institutional si, mai ales ca exista o zona de 'presa interlopa' ale carei interese intra adesea in contradictie cu alte zone ale lumii interlope - dar as fi incercat sa disec mai atent ceea ce Raportul defineste drept constrangeri economice care limiteaza munca si independenta ziaristilor.Las la o parte conflictele de la 'Evenimentul Zilei' si 'Romania Libera', care sunt in cea mai mare parte o expresie a modului tipic de actiune al capitalismului de piata si mai putin o diferenta de ideologie si deontologie, si as zabovi putin asupra principalului subiect. Acesta este modul de repartizare a publicitatii de stat. Lipsa unor reglementari de ordin procedural si a transparentei, fac ca acest proces in care se impletesc inte rese personale si de grup, relatii mai mult sau mai putin principiale, sa devina un mar al discordiei in interiorul breslei. Ca si tratamentul diferentiat de care beneficiaza organizatii de mediu care incearca sa supravietuiasca sau sa prospere pe baza favorurilor acordate in procesul de achitare a datoriilor catre stat. Ambele zone sunt complet netransparente, furnizand argumentele principale in suspiciunea legata de manipularea sau de limit area independentei editoriale, si aici Executivul trebuie sa lucreze, convingator, pentru a inlatura rezervele Uniunii Europene fata de calitatea relatiei institutionale cu mass media.