Punctul pe Y / sâmbătă 09 octombrie 2004 Nr: 1383

Statutul de democratie functionala

Nu intamplator, poate cel mai delicat capitol de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeana este cel al Justitiei si Afacerilor Interne. Sunt domeniile fundamentale care pot - sau nu - sa ne acorde statutul de democratie functionala. Justitia si administratia sunt doi dintre pilonii de rezistenta ai societatii democratice. Fragilitatea sau defectiunile lor interne risca sa prabuseasca intregul edificiu. Pentru ca, intr-o astfel de societate, neincrederea in sistemul juridic sau in corectitudinea si eficienta administratiei, pun sub semnul intrebarii intregul esafodaj la care se lucreaza intr-un 'hei-rup' fara precedent, sub ochiul vigilent al monitorizarii europene.Problema de fond vine nu doar din lipsa de exactitate sau de consecventa a procesului, ci mai ales din inertia si rezistenta la schimbare. Este o realitate dura, care nu se poate modifica prin decizii administrative sau prin apeluri romantice. Nu pot sa nu-mi amintesc modul dezastruos in care a tratat justitia Revolutia, care n-a avut nici o legatura nici cu democratia si nici cu libertatea.Aceiasi procurori si judecatori care-i anchetasera si ii trimisesera la puscarie pe disidenti sau pe 'sabotorii economiei nationale', au intrat in functiune dupa 22 decembrie. Cu aceleasi metode, cu aceeasi intoleranta. cu acelasi sistem abuziv. Practic, impotriva celor care tinusera democratia reala sub obroc, sau care au fost suspectati de a fi facut acest lucru, s-a actionat dupa principiile si metodele totalitare.Schimbarile de mentalitate au nevoie de schimbari de materie prima umana. Acestea sunt, in general, cele mai lente. Desi sistemul juridic s-a mai primenit, vechile obisnuinte au continuat sa functioneze. Adaugandu-si o noua caracteristica a 'pietei': abuzul si coruptia. Nu putine instante au devenit, in aceasta tranzitie buimaca, veritabile tarabe la care nedreptatea se impartea dupa tarife bine reglementate. Fata de amploarea fenomenului, care a generat un procent de neincredere record in randul opiniei publice, magistratii dovediti si condamnati reprezinta un procent firav si nesemnificativ. Cazurile cunoscute contureaza insa un tablou cat se poate de putin european: presedinti de tribunale care dau lucrari pe spaga, care-si fac vile din 'taxele' aplicate petentilor, care-si pun in posturi cheie neamurile, care fac trafic de influenta si pana la magistrati care pozeaza sau joaca in filme porno, tabloul justitiei si al celor care o reprezinta ramane unul dintre cele mai descurajante. Pentru ca este putin probabil ca in cele cateva luni care ne-au mai ramas la dispozitie sa se poata crea premisele unei schimbari de esenta. Reforma in justitie ramane, in opinia mea, principala materie de corigen ta a candidatului roman la statutul european. Si la cel de democratie functionala.