Punctul pe Y / luni 17 mai 2004 Nr: 1258

Viitorul - in ceata - al lui Iliescu

Concomitent cu principiul lasarii jurnalistilor in ceata - in ceea ce priveste viitorul sau post-cotrocenist - presedintele Iliescu lanseaza o noua fumigena: n-ar mai vrea o functie executiva in PSD! Cu vreo doua luni in urma, dl Iliescu acceptase ideea ca nu va putea ramane in afara politicii si ca, dupa incheierea mandatului, se va intoarce in partidul pe care, practic, l-a fondat si pe care, dupa esecul din '96, l-a readus la putere in 2000. Toate constructiile teoretice pe care le-au facut pana acum analistii aveau in vedere o structura de tipul: Iliescu-presedinte PSD; Nastase - presedinte; Geoana, sau Talpes, sau un altul - prim-ministru. In cazul in care dl Iliescu se tine de cuvant, tot acest esafodaj pica. Pentru ca cel mai important pilon-cel al conducerii partidului, din care derita logic si celelalte - ramane 'in aer'. Este evident ca pasul spre Cotroceni al lui Nastase urma sa fie facut mai ales datorita necesitati i de a lasa locul de la partid liber pentru locatarul de la Cotroceni. In cazul acesta devine foarte probabila o reconsiderare a strategiei, prin care functia de sef al partidului va fi rezervata actualului titular. Cine va merge la Cotroceni intr-o astfel de situatie? Numele vehiculat pana acum, ca o alternativa la Nastase a fost cel al lui Geoana. Geoana, insa, s-ar putea sa devina primar al Capitalei, si iese din joc, chiar si in cazul unui insucces, pentru ca nu se poate merge la o miza atat de importanta, precum Cotrocenii, cu un perdant la Bucuresti! Viitorul premier, in acest caz, va fi selectat dintre apropiatii lui Nastase, printre care se numara, mai nou, si Ion Talpes, dar printre care nu vor putea fi regasiti D.I.Popescu sau Mitrea. Lucrurile se vor aranja intr-un fel sau altul. Ce va face dl Iliescu si unde se va aseza?Romania nu are inca traditia autoritatilor neexecutive. E greu de imaginat, inca, la noi, un rol de genul celui jucat de Den Xiao Ping, de pilda. Romanii vad inca puterea asociata atributiilor formale ale acesteia. Un Iliescu lipsit de putere de decizie va fi urgent abandonat de catre jucatorii din primele esaloane, iar popularitatea nu i-ar mai servi la altceva decat la a face bai de multime. Iliescu mai are, deasemenea, responsabilitatea oamenilor din jurul sau, care l-au insotit si l-au reprezentat si pe care nu va putea sa-i plaseze intr-o structura controlata de altii si nici sa-i lase de izbeliste, presedintele fiind recunoscut prin loialitatea fata de cei cu care lucreaza. Iata de ce solutia pe care o avanseaza, acum, destul de enigmatic, nu mi se pare a fi cea reala.