Punctul pe Y / miercuri 21 aprilie 2004 Nr: 1236

Munca la negru - o etapa necesara?

Unul din zece romani lucreaza 'la negru'. Adica fara forme legale. Cei circa 600.000 de oameni ai muncii (estimarea apartine ministerului de specialitate) se descurca in acest fel renuntand, practic la avantajele pe care le-ar conferi un contract legal - avantaje cu implicatii in pensionare, in asistenta sanitara, in protectia muncii si alte domenii esentiale pentru viata fiecarui om. Fenomenul muncii la negru implica clarificari din doua directii.In primul rand, de ce un numar atat de mare, de oameni accepta sa lucreze in astfel de conditii? O prima explicatie vine, cred, dinspre presiunea reala a somajului. Indicele de somaj din scriptele ministerului nu este nici pe departe cel real. El ii vizeaza doar pe cei care indeplinesc conditii pentru a primi ajutoare sub diverse forme. Acestia insa sunt mult mai putini decat cei lipsiti de sansa unui loc de munca. Apoi, lipsa de calificare a majoritatii celor aflati in cautarea unei slujbe. Aceste doua motive ii obliga, de cele mai multe ori, sa accepte angajamente in conditii oneroase si in mod cert dezavantajoase pentru ei. Amploarea fenomenului face aproape inutila orice incercare de a obtine conditiile prevazute de lege. 'Nu-ti convine, sunt 100 in urma ta care asteapta!' - este replica obisnuita pe care o aude imprudentul solicitant.In al doilea rand, este situatia grea in care se afla un mare numar de angajatori, in majoritate din categoria micilor intreprinzatori. Pentru acestia, povara taxelor pe forta de munca este de cele mai multe ori insuportabila. Pentru fiecare angajat, suma destinata taxelor dubleaza salariul. Guvernul stie asta, dar opteaza sistematic pentru modalitatea cea mai comoda de colectare a impozitelor, iar taxarea muncii este una dintre cele mai la indemana.Patronii prefera deci sa infrunte riscul sanctiunilor, falimentului spre care i-ar duce contractele legale . Este, in cele din urma, o intelegere tacita a situatiei, de catre o administratie care stie foarte bine ca starpirea muncii la negru ar impinge societatea spre o situatie de criza din care cu greu s-ar putea intrevede o iesire. De unde rezulta, paradoxal, ca munca la negru este o etapa, daca nu necesara, de neevitat, spre o piata a muncii reglementata la nivel european. Cand o fi asta.