In politica romaneasca militarii au jucat intotdeauna roluri importante. N-ar trebui sa-i amintim decat pe Averescu, fost prim-ministru dupa primul razboi mondial sau pe maresalul Antonescu. Traditie exista. Ea a alimentat, in buna masura, si sistemul comunist, Ceausescu devenind si el, la un moment dat, general de armata. Dupa Revolutie, primul militar care a jucat un rol politic civil a fost generalul Stanculescu. El a fost numit, in primul guvern Roman ministru al Industriei. A ramas acolo putin timp, fiind chemat sa preia Apararea, dupa protestele CADA la adresa ministrului suspectat de kaghebism, Vasile Militaru. Stanculescu a fost reconfirmat si in guvernul rezultat dupa alegerile din mai, 1990. Despre cat de bun om politic a fost generalul Stanculescu, n-are rost sa vorbim acum, cand inca planeaza deasupra capului sau sentinta data de fostul presedinte Constantinescu prin intermediul oamenilor sai de casa. Prea multa atentie, ca politician, n-a meritat nici generalul Chitac, ministru de Interne pana la mineriada din iunie, si coleg de condamnare cu generalul Stanculescu. Cu cei doi generali s-ar putea spune ca s-a incheiat o prima etapa, a politicii facuta de militari, chiar daca dupa ei a mai functionat ultimul ministru militar al Apararii, Niculae Spiroiu, cel implicat in afacerea cu tigarile de contrabanda stocate in depozitele armatei. De aici inainte, militarii transferati in civilie n-au prea mai facut politica la varf. Sub Constantinescu, doi generali au luat-o pe cai diferite: Degeratu, ca prea-plecat supus al titularului de atunci, de la Cotroceni, obedienta care i-a fost fatala pentru cariera, si Chelaru, care odata zburat din randurile armiei a poposit, ca presedinte al unui partid deja desfiintat - PUNR. Ar mai fi de pomenit, la acest capitol, Decebal Ilina, fost specialist in informatii militare, devenit specialist civil in armamente. Cea mai buna traditie a lasat-o militaria la Cotroceni: generalul Vasile Ionel a fost, aproape 6 ani, consilierul 'numarul unu' al lui Iliescu. Stafeta a fost preluata, in 2000, de istoricul Talpes, care, iata, paraseste transeea prezidentiala in favoarea artileriei guvernamentale. El lasa in urma, dupa toate probabilitatile, un alt militar - actualul sef al CSAT-ului. Oricum, dintre toti cei enumerati, cele mai mari sanse de a face politica 'la varf' le are Ioan Talpes. Daca...