Cã la nivelul cel mai înalt al administraþiei existã o serioasã îngrijorare legatã de participare la votul pentru Referendum este evident. Aceastã îngrijorare a dus la decizia - mai puþin obiºnuitã - a prelungirii duratei votului de la 24 de ore la 48. Practic, cei care vor dori sã valideze cu mâna lor noua Constituþie vor putea sã o facã de pe o zi pe alta: nu vor putea merge sâmbãtã, vor avea ºi duminica viitoare la dispoziþie! Sau, mai bine zis, viceversa. La prima vedere, ideea pare sã fie bunã. Intervalul fiind mai relaxat, mulþi dintre cei care n-ar fi putut sã meargã duminicã, o vor face acum sâmbãtã. Dar acesta e doar un aspect formal. Aspectul de fond nu þine de durata materialã, efectivã, a timpului acordat votãrii. Dacã toþi românii cu drept de vot s-ar hotãrî sã meargã la urne, consecinþa n-ar fi decât niºte cozi, în anumite intervale ale zilei. Aºa ceva s-a întâmplat în 1990. ªi nu s-a mai repetat. Sistemul de vot, împãrþirea pe circumscripþii, sunt suficiente pentru a acoperi întregul flux. Problema este cu ceea ce sondajele numesc 'intenþia de vot'. Dupã unele estimãri mai pesimiste, doar 30 la sutã dintre români se vor îndrepta, în mod cert, spre centrele de votare. Acesta este 'nucleul dur' al oricãrui scrutin ºi e format, în general, din pensionari (cãrora le e teamã cã dacã nu merg la vot nu li se mai dã pensia) sau din electoratul radical al grupãrilor pro sau contra. Adevãrata problemã a Guvernului, legatã de aceastã nouã probã a democraþiei este nu durata votului, ci maniera în care un supliment de 20% de votanþi poate fi convins sã se alãture celorlalþi. Or aici, campania clasicã prin mass-media poate sã dea slabe rezultate. Baza stã în campania de la om la om, în gãsirea eºantionului de activiºti necesar pentru a-i scoate pe cetãþeni din casã ºi a-i duce la vot. Fãrã acest efort, cele douã zile 'z' nu vor însemna altceva decât o cheltuialã suplimentarã inutilã. |
|
| Accesari:
3259
|
Adauga o opinie