Prea mare pentru o þarã atât de micã, învingãtorul din alegerile prezidenþiale din 1996 a imaginat o întreagã poveste în care mai marii lumii îi cereau sã acþioneze în aºa fel încât sã devinã un fel de reprezentant al þãrilor din Est, care sã dialogheze ºi sã reprezinte interesele acestora în faþa organismelor europene ºi mondiale. Nu conta cã la acea orã România nu intrase nici NATO (ba chiar avea sã fie 'sãritã' la Madrid, în ciuda tuturor asigurãrilor cu care plouase în campania electoralã) ºi nici perspectiva pentru UE nu era prea rozã. Conta doar faptul cã în România apãruse un lider politic nou, în care zona geograficã putea investi speranþele sale de progres. Nimeni nu ºtie cu certitudine dacã, într-adevãr, Clinton, Schroder, Chirac sau Blair i-ar fi propus în mod serios acest lucru, cert este cã dl Constantinescu a lansat cu zel termenul de 'lider zonal' ºi a încercat sã ºi-l asume pânã la punctul în care demersul sãu începea sã devinã comic.Iatã cã obsesia aceasta rezistã în timp ºi loveºte din nou, puternic. Traian Bãsescu, noul preºedinte ºi fostul coleg de tabãrã politicã al ex-preºedintelui Constantinescu, nu spune pe nicãieri cã i-ar fi cerut cineva sã devinã lider zonal, dar acþioneazã ca ºi cum ar fi. El preia cu entuziasm stindardul Mãrii Negre ca buric geopolitic al lumii ºi mãrºãluieºte, la Bruxelles, în fruntea unui cortegiu din care fac parte Moldova, Ucraina ºi alte câteva þãriºoare din Caucaz, pe care domnia sa le consirã indispensabile pentru noua congifuraþie europeanã. Ba, încã neintrat cu ambele picioare în Uniune, ci doar cu bocancul de la stângul introdus în deschizãtura uºii, îºi someazã viitorii colegi sã se uite cu atenþie la Voronin ºi la Iuºcenko ºi sã nu mai stea cu mâinile în sân. În avântul sãu zonal, dl Bãsescu uitã total de Turcia, de care ne leagã mai multe lucruri ºi interese ºi care, cât de cât, are un viitor în Uniune, spre deosebire de Moldova ºi Ucraina. Dar preºedintelui nostru i s-a pus pata pe acestea, ºi le-a pledat cauza la Bruxelles cu o hotãrâre care trebuie sã le fi pãrut domnilor de acolo dacã nu hazardatã, niþeluº amuzantã.Cine ºtie, însã, dacã nu în acest fel trebuie procedat pentru ca visul lui Constantinescu sã prindã viaþã. Cine ºtie... |