Aproape cã uitaserãm cã SIE n-are ºef de când Elvis ºi-a luat copilul ºi s-a dus acasã ca sã se apuce de scris. Am bãnuit ceva abia când a explodat bomba „Mailat” în Italia, despre care autoritãþile noastre ar fi trebuit sã fie prevenite în vreun fel de cãtre cei pe care-i plãtim bine sã tragã cu ochiul ºi urechea la ce se întâmplã pe acolo pe unde existã si interese româneºti (nu spionaj – cãci de aºa ceva nu mai poate fi vorba în þãri cu care ne aflãm în aceeaºi barcã NATO). Serviciul de Informaþii Externe a ieºit din colimatorul public încã de dupã criza ostaticilor din Irak, repãrând temporar, odatã cu perlele scoase pe gurã de cãtre necoptul director pus de Bãsescu mai mare peste spioni. Pentru cei mai mulþi dintre noi, SIE existã doar pentru a primi bani de la buget - cu cât mai mulþi, cu atât mai bine.
Instituþia trebuie, însã, dotatã regulamentar, cu un director. Era de datoria preºedintelui þãrii, care are în fiºa postului aceastã responsabilitate, sã o facã, dupã ce scaunul de director a rãmas vacant. N-a fãcut-o, pentru cã a preferat sã nu se complice, mulþumindu-se sã lucreze cu unul dintre adjuncþii agreaþi de el. Acuma circulã zvonul cã s-a hotãrât sã punã ºef. Pe cine credeþi? Pe Mihai-Liniuþã-Rãzvan Ungureanu. Bãiatul acela care a fost ministru de Externe ºi nu ºtia cui sã dea raportul mai întâi: ºefului de partid sau ºefului statului. Bãiatul acela cãruia i s-a promis primul loc pe lista la europarlamentare, drept compensaþie, ofertã la care nici nu s-a obosit sã rãspundã, prea ocupat fiind cu multele responsabilitãþi care-i revin la un organism decorativ, rãmas de pe timpul rãzboiului din Iugoslavia, numai bun de sinecurã într-un oraº frumos cum e Viena, unde soþia sa are ºi ea o slujbã bunã.
De ce s-a gândit Bãsescu tocmai la Ungureanu? Pentru cel mai simplu motiv cu putinþã: i-a devenit, de când cu manevrele acestea, profund antipatic lui Tãriceanu. ªi ce poate fi mai plãcut decât sã-l împungã în coastã pe încrezutul ãsta de premier cu o „sulã” de calibrul lui Ungureanu? Cãruia tu îi spui ce sã facã ºi cum, ce rapoarte sã dea ºi unde. Este aproape limpede cã operaþiunea asta se înscrie ca un nou episod al necontenitei campanii pe care Cotroceniul o duce împotriva Victoriei, consideratã un fel de „imperiu al rãului”, înþesat de grupuri de interese, mafioþi tineri ºi obraznici ºi mafioþi bãtrâni ºi impertinenþi.
Cât de competent este Ungureanu pentru o astfel de funcþie? N-are nici o importanþã! Cât era de calificat Sãftoiu? El trebuie calificat la locul de muncã în direcþia în care se aºteaptã de la el - ºicanarea pãrþii de Putere care nu face parte din clubul cotrocean. Dacã reuºeºte, bravo lui. Dacã nu, altul la rând!