Hotãrât lucru, PSD-ul suferã de sindromul împiedicãrii de propriii sãi membri. “Episodul Geoanã” a avut un precedent – “Episodul Nãstase” care, la rândul sãu, a avut ca precedent “Episodul Iliescu”. Asemenea lui Cronos cel din mitologie, partidul ãsta îºi devoreazã propriile odrasle cu naturaleþea cu care alþii îngurgiteazã preparate tradiþionale. Singura particularitate o constituie faptul cã, la fel ca într-un cunoscut proverb, autorii carnagiilor devin la rândul lor victime.
Cazul Goeanã este reprezentativ din acest punct de vedere. Astãzi el se aflã în postura de victimã a celor care pânã mai alaltãieri, când avea pâinea ºi cuþitul, nu ºtiau cum sã-i intre în voie. La rândul sãu, dupã jocul politic al veteranilor care l-au scos din schemã pe fondator, la Congresul din 2005, plasându-l pe el într-o funcþie cu totul neaºteptatã, a devenit maestrul de ceremonii al “lichidãrii” lui Adrian Nãstase, din funcþia de preºedinte al Camerei, în 2006. Ca ºi el, astãzi, Nãstase obþinuse pentru partidul pe care-l reprezenta, tot vreo 5 milioane de voturi, dar cu câteva mii mai puþine decât cele care l-au dus pe Bãsescu la Cotroceni. Asta n-a mai contat pentru preºedintele de atunci, care a acceptat cu inima uºoarã sacrificarea funcþiei pe care o deþinea partidul, de dragul unei imagini mai plãcute în ochii celor pentru care imaginea nu conta. Conta doar funcþia. Cãzut parcã din lunã, Geoanã se întreabã acum de ce ar face Ponta ceea ce a fãcut el atunci? De ce ar renunþa la funcþia de preºedinte al Senatului – pe care este aproape sigur cã Puterea nu le-o va lãsa de bunã voie – doar ca sã-i dea lui peste nas, cã s-a dus la prietenii din America, fãrã sã-i cearã lui voie?
Numai cã Mircea Geoanã poate muri – politic – cu dreptatea în braþe ºi cu iluzia cã cei 5 milioane de români l-au votat pe el personal ºi nu alternativa politicã pe care o reprezenta. Dupã cum nici strategia aplicatã de Ponta nu e mai bunã decât a prededesorilor sãi. Pentru cã PSD-ul nu se aflã deloc în postura de a-ºi putea irosi bruma de forþe pe care o mai are ºi cã momentul este extrem de nepotrivit pentru a-ºi arunca propriii oameni în braþele duºmanului. Am, aºa, o presimþire cã dacã va fi dat afarã – dacã va fi dat – Mircea îºi va gãsi un adãpost primitor prin dependinþele Cotrocenilor. De ce nu?
P.S. Sinistra bâlbâialã începutã de tatã socru, Sârbu, ºi întãritã de ginerele Ponta a luat sfârºit odatã cu anunþul “pãþitului” Nãstase: PSD va rãmâne cu “rãul” Geoanã, fãrã de care poate fi “mai rãu”.Doar ca, cu incapatanarea "carlanului", Ponta e decis sa mearga mai departe. Pana unde?
|