Este, desigur, greu de crezut cã apariþia volumului la care au colaborat un procuror dat afarã ºi un ziarist de afarã este o simplã întâmplare. Cã acum s-a terminat procesul de producþie al cãrþii ºi ambii n-aveau ce face decât sã-i dea drumul pe piaþã. Cã momentul a fost atent premeditat o dovedeºte pânã ºi faptul cã dl. Gaetan – ginerele unei foste candidate la preºedinþie – a adus întregul tiraj cu bagajele sale de la avion, de teama unor sabotaje ale slujitorilor puterii.
Dintr-un anumit punct de vedere scopul a fost atins. Scandalul a ajuns la cota maximã, punând pe jar floarea comentatorilor pro sau contra. Preºedintele Bãsescu a reacþionat în maniera cunoscutã, de pe scãrile Cotrocenilor, adresând þãrii mesajul sãu de avertisment ºi dând în vileag manevra ocultã. Astfel de lucruri s-au mai întâmplat de-a lungul campaniilor electorale ºi ele fac parte din strategiile pe care le utilizeazã un staff. Singura diferenþã este cã de data asta li se întâmplã celor care altãdatã beneficiau de rezultatul aceloraºi demersuri. Într-un fel e bine cã protagoniºtii încearcã pe propria piele efectele unor operaþiuni care numai curate nu pot fi calificate.
Nu cred cã impactul acestui episod va fi unul major ºi zvonul sãu se va stinge când va apãrea urmãtorul. Cred însã cã trebuie luat aminte asupra câtorva lucruri.
„Afacerea Hayssam” este un cartof fierbinte, pe care protagoniºtii îl paseazã de la unii la alþii. Considerat iniþial omul pesediºtilor (doar a voiajat în avion cu Iliescu, nu-i aºa?) el se dezvãluie însã a fi acþionat ca sirianul imparþial, contribuind electoral pe toate fronturile. A fãcut ceea ce fac majoritatea oamenilor de afaceri nedispuºi sã riºte businessul mizând pe o singurã carte. Ea îi frige acum pe toþi cei care au lãsat-o în coadã de peºte, sperând cã uitarea se va aºterne asupra sa. ªi s-au înºelat. Pentru cã întrebãrile lãsate fãrã rãspuns revin acum în forþã. ªi sunt multe. Cea mai acutã rãmâne fuga sirianului, dacã se poate spune aºa. Cum a fost posibil ca un om acuzat de una dintre cele mai grave culpe sã-ºi ia tãlpãºiþa în liniºte, de sub nasul tuturor serviciilor secrete sau nu? Putea sã se întâmple asta fãrã un ordin de sus? (Nastasiu zice cã nu!). Cine l-a trimis pe Nastasiu, acuzatorul, sã cearã instanþei eliberarea lui Hayssam? (La asta n-a prea rãspuns nici Nastasiu). S-au plãtit sau nu milioanele de rãscumpãrare? A existat vreo înþelegere „didacticã” legatã de viitorul lui Hayssam? S-au fãcut sau nu presiuni asupra procurorilor de a da o anumitã soluþie, agreatã la vârf? De ce s-au securizat documentele pe o perioadã atât de lungã?
La niciuna dintre aceste întrebãri nu s-au dat rãspunsuri credibile, argumentate. S-au fãcut doar afirmaþii ºi s-au lansat acuze. Iar cartoful rãmâne la fel de fierbinte.
Cea mai gravã chestiune este însã aceea a statutului funcþionarilor publici, care sunt procurorii. În mod, probabil, intenþionat, activitatea ºi limitele acþiunilor lor nu au fost clar reglementate. ªi iatã cã este posibil ca date ce ar trebui sã fie protejate de legea secretului sunt puse pe tarabã ca la piaþã. În beneficiul celor care pot sã profite de ele ºi acre nu se sfiesc sã o facã.
|
| Accesari:
2739
|
Adauga o opinie