Am adãugat la rãboj încã o sãptãmânã politicã ce s-a consumat dupã tipicul românesc: una vorbim ºi alta (nu) facem. A devenit atât de comunã aceastã situaþie încât nu ne-ar mai putea uimi decât cine ºtie ce accidentalã potrivire între cele douã categorii între care ne desfãºurãm ºi ne înfãºurãm de zor. A fost, de pildã, vizita la Paris a preºedintelui, încã în convalescenþã, acesta s-a smuls din ghearele doctorilor pentru a se duce acolo unde probabil cã se va hotãrî soarta aderãrii noastre. Conºtient cã suita sa de gafe poate sã cântãreascã greu în balanþa judecãþii, Bãsescu a mai încercat o datã sã ne ameþeascã, declarând emfatic cã Franþa ne sprijinã ºi va vota. A dat ºi data la care legislativul francez ar trebui sã se conformeze. A fost o vizitã reuºitã - au declarat în cor þuþãrii preºedintelui, fãrã sã þinã cont de evidenþele care aratã cã lucrurile nu stau de fapt aºa, cã Franþa e reticentã în ce ne priveºte ºi cã nu ne-a promis nimic. Dl Vlãdescu a prezentat în Guvern Codul Fiscal, acesta volatilã poveste cu cocoºul roºu care ne va aduce stabilitate ºi puhoi de investitori. Târâtã pe uscat, încã de la preluarea puterii, "barca" fiscalã nu oferã nici acum vreo garanþie cã, în ciuda Promisiunilor ferme cã pe palierele principale – impozit ºi TVA - nu se va schimba nimic. La primã zgâlþâire produsã de ritmul colectãrilor, bag mâna în foc cã prima lucru pe care îl va face Guvernul va fi majorarea acestor cote. A promite e uºor, a te þine de promisiune trebuie sã-þi permitã putirinþa..... Senzaþie în Guvern: vicepremierul Copos a demisionat! ÃŽn semn de protest faþã de faptul cã în Codul lui Vlãdescu nu s-a þinut cont de propunerile conservatoare ºi de cele câteva idei pe care el le-a susþinut de-a lungul unui mandat în care a fãcut mai degrabã figuraþie, coincidenþã sau nu, chiar a doua zi intra pe rol cazul "Loteria", în care - în premierã - un vicepremier este acuzat de fapte grave de corupþie. Ce pahar, ce demnitate: demisia lui Copos nu fãcea decât sã se rezolve o problemã delicatã pentru Partidul Conservator care mizase pe un cal olog în ambiþia sa de a avea un cuvânt de spus la nivelul Executivului. Senzaþie pe piaþa media: Grupul "Realitatea" a achiziþionat Grupul Caþavencu. O fuziune spectaculoasã ce înclude titluri ºi persoane care nu odatã s-au erijat în formatori de opinie ºi în luptãtori vajnici pe tãrâmul curãþãrii moravurilor! ÃŽn fond cu toþii niºte marionete în mâna celui sau a acelora care îºi folosesc banii pentru a produce influenþã ºi beneficii colaterale. Aºa încât jurãmintele de pãstrare a verticalitãþii ºi a neîndurãrii mânuitorilor de condei sau de microfon bine plãtiþi din banii investitorilor la fonduri falimentatecu bunã ºtiinþã nu mai sunt decât gargarã. De cea mai vulgarã specie. Ultimul, dar nu cel de pe urmã eveniment al sãptãmânii: reforma spitalelor! Declanºatã cu mare tam-tam de cãtre ministrul - contabil, aceasta nu este decât o banalã ºi mecanicã înlocuire a unei clientele politice cu alta - cu victimele colaterale de rigoare, acumulate din zona vârfurilor ºtiinþifice ale medicinei. Atâta ºi nimic mai mut. Vorbe, vorbe, vorbe ºi fapte. Altele decât vorbele.
|