Dacã pânã în '89 vânãtoarea n-ar fi fost perceputã ca o distracþie supremã, rezervaã exclusiv ''vârfului'', pentru care se face totul ca trofeele sã-i vinã în bãtaia puºtii, poate cã ex-premierul Nãstase, n-ar fi tras atâtea belele de pe urma ei. Vânãtoarea este ºi ea o pasiune ce vine din strãfundurile omenirii , iar a o trata ca pe o plãcere sadicã este la fel de nepotrivit precum considerarea boxului ca un sport inuman, ca sã mã rezum doar la acest exemplu.Dupã 1989, vânãtoarea s-a mai democratizat, nu într-atât încât sã devinã un sport de masã. ªi asta pentru cã este costisitoare ºi sunt destul de puþini cei care-ºi pot permite sã deþinã inventarul necesar ºi sã plãteascã taxele piperate ale asociaþiilor vânãtoreºti. Mai mult decât atât, vânãtoarea devine un soi de organizaþie elitistã în cadrul cãreia vânatul propriu-zis este mai degrabã un pretext pentru întâlniri informale ºi pentru tranzacþii discrete între vârfuri ale politicii sau/ºi afacerilor. Ceva de genul acesta s-a întâmplat în ultimul week-end la Balc, iar Þiriac este un veritabil maestru al acestor aranjamente, nici un altul neavând trecerea pe care o are el pe la vârfurile politicii ºi afacerilor mondiale. Prezenþa fostului premier este, în mare, justificatã, trecerea sa în opoziþie nemaiînsemnând ºi o tãiere a canalelor de comunicare cu restul lumii ºi lãsarea acestora doar în seama puterii prezente.Cam acelaºi lucru s-a întâmplat în urmã cu un an la Bolovani, în Dâmboviþa, numai cã atunci cercul participanþilor a fost unul strict naþional. Vânãtoarea a fost organizatã pentru un plus de socializare între aripa executivã ºi cea prezidenþialã, aflate într-o situaþie aproape de conflict, pe parcursul unui an în care iniþiativele lui Nãstase, nenegociate în prealabil, au fost respinse de preºedinte. Organizatorul întâlnirii - ministrul Sârbu, cel care avea sã plãteascã scump aceastã iniþiativã - reuºise sã adune consilierii de la Cotroceni, ºefii de servicii secrete, miniºtrii de încredere, într-un conclav care n-a mai avut loc din cauza inexplicabilului accident. ªi, ca atare, acordul dintre pãrþi nu s-a mai produs, lucrurile evoluând spre vârful de crizã din vara lui 2004. Ce vreau sã spun: cã nu ce se petrece în spatele vânãtorii a perturbat opinia publicã, ci aspectele marginale, între care - îmi permit sã cred - ºi numãrul de trofee de la Balc ce ar ilustra ''setea de sânge'' a participanþilor. În realitate, îmi vine greu sã cred cã Þiriac, care a bãgat bani în amenajarea acestui teren, îºi nimiceºte cu voie bunã efectivele, fãrã a þine cont de niºte reglementãri elementare, care sã facã afacerea sa profitabilã. Cert este cã din cele douã episoade, Adrian Nãstase s-a ales cu o etichetã, poate nedreaptã, dar care riscã sã rãmânã ºi sã-i afecteze imaginea ºi pe viitor. |