Pentru cei mai mulţi dintre românii obişnuiţi, Uniunea Europeană, continuă să fie, la aproape un an de la aderare, o noţiune confuză care răspunde la o singură întrebare: vom trăi mai bine înăuntrul ei?

Răspunsul este: da. Dar! Nu peste noapte şi nu fără o serie de eforturi necesare şi considerabile. Uniunea a avut în vedere decalajele dintre membrii cu stagiu şi noii veniţi. Acestea au făcut obiectul unui program vast şi ambiţios.

Statele membre cu un produs intern brut mai mic de 90% din media comunitară urmează să primească o sumă totală de circa 70 miliarde de euro, pentru programe de investiţii în domeniile protecţiei mediului şi reţelelor de transport transeuropean. Fondul de Coeziune va acoperi în special investiţii în ţările nou venite. Acesta va contribui, alături de Fondul European de Dezvoltare Regională, la programe multinaţionale gestionate descentralizat, în loc să mai fie supuse aprobării individuale a proiectelor de către Comisie. Este o facilitate extraordinară, care elimină o mare parte a birocraţiei şi a unor tratamente preferenţiale. Cu alte cuvinte, Uniunea a format un purcoi de bani şi spune: veniţi să-i luaţi şi să-i folosiţi!

Uşor de zis, mai greu de făcut. La un an de la deschiderea acestui proces, România nu a obţinut încă niciun euro. De ce? Lipsesc nu doar proiectele - executate conform normelor şi răspunzând regulilor - ci mai ales modul de administrare şi operare.  În haosul coborât deasupra administraţiei publice responsabile de gospodărirea fondurilor europene, fondurile structurale rămân, uite, încă, un soi de “Fata morgana” pentru instituţiile , persoanele, forurile interesate să le folosească, într-o formulă extrem de avantajoasă (85% din fonduri sunt puse la dispoziţie de Comisie, 10% de stat şi 5% de către iniţiatorii proiectelor).

Pentru ieşirea din acest impas, Universitatea Athenaeum a decis să facă o mişcare decisivă: a reunit vreo 50 de specialişti din administraţie, mediul academic, afacerişti, pe care i-a dus la Bruxelles, în "gura lupului", să afle din sursele cele mai autorizate ce şi cum. Seminarul Internaţional "Atragerea Fondurilor Structurale în România. Metodologie de execuţie", desfăşurat timp de două zile la Bruxelles s-a bucurat de participarea unor specialişti şi responsabili cu autoritate din cadrul Comisiei.

A ţinut să fie prezent la întâlnirea cu delegaţia română şi fostul ambasador şi şef al Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Es. Jonathan Scheele un bun cunoscător al realităţilor româneşti şi, în acelaşi timp, un prieten al României.

Semalul dat de domnia sa a fost unul foarte hotărât: aţi pierdut zece ani până să vă apucaţi de treabă. Nu mai pierdeţi alţi zece, în interiorul Uniunii, cum au făcut grecii. Formulaţi o viziune a integrării europene, un program pe termen lung, care să fie aprobat şi urmat de toate forţele politice. Începeţi prin a învăţa să faceţi proiecte şi să accesaţi fondurile care vă sunt puse la dispoziţie şi pe care altfel le veţi pierde şi le vor folosi alţii, care sunt dispuşi să aplice lecţia!

"Sper din toată inima că acest seminar ne-a deschis ochii şi va determina o mişcare concretă şi necesară în direcţia accesării fondurilor structurale, de care ţara are atâta nevoie", declara doamna Emilia Vasile, rector al Universităţii Athenaeum, la finele seminarului care are meritul de a fi trasat o potecă a iniţiativei private pe şantierul întârziat al “şoselei” oficiale.