Încurcate sunt căile Domnului, atunci când ele tranzitează România: vedem, pe de-o parte, pornindu-se o amplă campanie de verificare a modului în care o grămadă de poliţişti şi-au înălţat vile ce se-nvârt după soare; vedem, pe de alta, mari atentatori la buzunarul politic, înhăţaţi de guler şi trimişi la zdup, de unde ies, bine-mersi, fără judecată şi fără pedepse. Doar două cazuri: Vâclea, fostul şef al BTT-ului, care a prăduit patrimoniul tineretului cu nonşalanţă, dându-l pe mai nimic prietenilor sau cumetrilor săi, iese de la răcoare, după un stagiu de odihnă de câteva luni, în timpul căruia, probabil, anchetatorii n-au reuşit să producă dovezile care să-l reţină acolo în continuare! Liber ca păsările cerului, el poate acum să se dedice plăcutei utilizări a banilor agonisiţi în funcţie. Sau Sever Mureşan: adus cu tam-tam din Elveţia, prin extrădare, depus la Suceava, pentru judecată şi eliberat a doua zi! Acum e bine-mersi pe la Paris gândindu-se, probabil, ce băieţi buni sunt procurorii români, în comparaţie cu elveţienii De cealaltă parte a baricadei: vă trece vreun moment prin minte faptul că vreuna dintre vilele ridicate de poliţişti necinstiţi cu bani din şpagă va fi confiscată? Să fim serioşi: parcă văd cum vor ridica din umeri membrii comisiei de anchetă şi cum vor comunica ei presei, cu părere de rău, că în toate cazurile s-au produs dovezi ori că vilele nu erau ale lor, ori că au fost făcute cu bani de la părinţi, ori c-au fost primite cadou ori că au fost construite în regie proprie! N-avem, din păcate (dintr-o neglijenţă pe deplin motivabilă) instrumentele necesare pentru a dovedi fraudele de acest fel. Legea 18 a căzut şi în locul ei nu s-a înălţat alta, mai democratică, dar şi mai precisă în a demonstra că 2 + 2 nu poate da 100, mai ales când e vorba de o leafă de bugetar Şi-ntr-o categorie şi în alta dintre situaţiile evocate, funcţionează un numitor comun: acela al indiferenţei faţă de lege. Or, unde-i lege dar şi tocmeală, altceva nu e în regulă