Ziarul personal Octavian Andronic
19 Oct 2021 - 18:59
Home Punctul pe Y ANDOgrafia zilei Foto EXPO

Ultimele postări pentru: 
> Punctul pe Y
> ANDOgrafia zilei
(dată curentă)

EXPOZIȚII 

ANDO - 100% Centenar

 



Nou !!! 

Inedit 

Gura lumii 

Meandrele concretului 

Nu sunt om politic. Imi displace această categorie de omeni datorită absenței totale a ceva în cap, afară de idei fixe și nebuloase.

-- Alexandru Paleologu

Sectiune diverse... 
Adauga o opinie

Cautare ZP 


Punctul pe Y

sâmbătă 31 ianuarie 2009 Nr: 2418

Unde au greșit Stănculescu și Chițac

de Octavian Andronic

Zilele trecute, Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut cunoscută motivarea cu privire la sentința dată în dosarul generalilor Stănculescu și Chițac. Când am citit-o nu i-am dat prea multă atenție. Apoi, însă, chestiunea a început să mă obsedeze.

Ce spun, în esență, înalții magistrați îmbrăcați în robe negre de ciocli?

În primul rând, zic dânșii cu mult bun simț, că această condamnare – la 15 ani pentru fiecare general – rămâne definitivă, „pentru că aceștia nu erau obligați prin lege să asculte ordinul lui Nicolae Ceușescu”. Așa e! Nimeni nu era obligat să asculte ordinele lui Ceaușescu. Erau legi, votate de marea Adunare Națională, care spuneau limpede care sunt drepturile și obligațiile cetățenilor României Socialiste. Și – descoperă după 19 ani înalții magistrați de la ÎCCJ – mai erau și regulamentele militare care dădeau comandanților responsabilitatea asupra faptelor comise.
Or – și cu asta pun capac domnii judecători – ordinul de deschidere a focului în Decembrie 1989, nu a fost emis în baza unei legi, deci nu avea suport legal. Clar ca bună ziua. Și poate că acum vor înțelege cei doi generali cât de grav au greșit. Ce-au crezut ei? Că dacă le dă Ceaușescu ordin, ei trebuie să deschidă focul asupra populației? Cine era, în fond, Nicolae Ceaușescu? Cu ce drept dădea el astfel de ordine? Dacă erau oameni cu cap, generalii ar fi trebuit să ia mai întâi Constituția și să caute acolo paragraful corespunzător situației. Apoi luau la răsfoit regulamentul militar ca să vadă dacă au sau nu dreptul să nu execute un ordin. După asta trebuiau să se prezinte frumos în fața lui Ceaușescu, să ia poziția de drepți și să spună: Mult-iubite, stimate tovarășe comandant suprem! Am căutat în toate legile și n-am găsit una care să vă dea dreptul  să ne dați astfel de ordine. Ca atare, refuzăm să executăm acest ordin ilegal! Ne pare rău, dacă doriți ne dăm demisia, dar așa ceva noi nu facem”!

Așa ar fi trebuit să procedeze Stănculescu și Chițac, iar astăzi n-ar mai fi avut nici o treabă. Iar domnii judecători și-ar fi ridicat pălăriile în fața lor și i-ar fi omagiat. Postum probabil! Ca pe Milea! El n-a refuzat să execute ordinul, dar a anticipat cu maximă perspicacitate ce ar fi urmat să se întâmple: astăzi ar fi fost el în boxă, iar domnii judecători l-ar fi trimis la pârnaie pentru vreo 15 ani. Ca să învețe Constituția și regulamentele.

Cât este de simplu și de comod să judeci lucrurile - chiar judecător fiind – prin prisma atemporală a supremației legii. Și să nu-ți pese de faptul că într-o anumită etapă istorică, lucrurile nu au claritatea și simplitate pe care le au astăzi. Când nu mai funcționează un regim totalitar (o fi el Băsescu un tip autoritar, dar nu împușcă pe nimeni! Cel mult cu dopul de la sticla de șampanie) când nu mai există Securitatea (ci doar un biet SRI, care ascultă fără folos) și când poți să-ți asumi responsabilitatea propriilor decizii. Ce mă miră cel mai tare este faptul că deși nici unul dintre judecătorii de la ÎCCJ nu este născut după 1989, sau nici măcar diploma nu și-au mai luat-o după acest an, nu-și mai amintesc ce era atunci și cum arăta societatea românească. Inclusiv justiția – cea care astăzi nu pare să fi făcut mulți pași înainte pe cărarea democrației. Și, ca să aveți măsura exactă a modului drept și echitabil cu care judecătorii noștri judecă după ce-a trecut orice pericol, iată motivația lor mot a mot:

„Acest ordin era vădit nelegal și neconstituțional (sic!), legea țării neatribuindu-i armatei astfel de  misiuni. Stănculescu și Chițac erau îndreptățiți să nu dea curs acestui ordin, pe care puteau să nu-l pună în executare” (de ce și-o fi pus piciorul în gips Stănculescu?). Domnilor judecători, Ceaușescu ar fi fost mândru de dumneavoastră și de respectul pe care-l arătați Constituției comuniste și legilor democrației socialiste după care i-ați judecat pe acești trădători! Dar și de cinismul dv!

 

Arhiva calendaristica Punctul pe Y:
2011: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2010: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2009: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2008: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2007: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2006: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2005: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2004: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2003: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2002: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2001: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2000: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
1999: august septembrie octombrie noiembrie decembrie
1995: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie
1994: octombrie noiembrie decembrie