Ca deobicei, este nevoie să se întâmple o tragedie ca să se realizeze valoarea și importanța istorică a unei personalități, și fostul președinte macedonean nu face excepție.Boris Trajkovski a fost una din piesele de rezistență ale puzzle-ului balcanic, a cărui tectonică este încă departe de a se fi liniștit. Împărțirea Iugoslaviei din primii ani ai deceniului trecut a produs entități solide, de genul Sloveniei și Croației, dar și hibrizi, precum Bosnia-Herzegovina, Kossovo și - nu în ultimul rând, Macedonia. Aceasta s-a născut pe fondul unui contencios acut cu Grecia, care nu a admis transferul numelui provinciei sale istorice către noua entitate, pe care și astăzi continuă să o denumească "Fosta republică iugoslavă Macedonia". Ea a moștenit, deasemenea, un dezechilibru demografic marcat, între populația de origine macedoneană, în scădere și cea de origine albaneză, în creștere. Dezechilibrul demografic se reflectă, la Skopje și în cel religios. Practic, după Bosnia și Kossovo, Macedonia este cea de-a treia "citadelă" a islamismului, nu lipsit de accente fundamentaliste. Trajkovski a devenit președintele țării în 1999, pe fondul unui echilibru interior extrem de fragil, susținut cu dificultate de trupele străine staționate acolo pentru a controla situația post-conflict. Finalul războiului din Kossovo a găsit Macedonia nepregătită în fața invaziei refugiaților albanezi și câteva luni de zile țara s-a aflat în pragul unui război civil.Grație calităților sale personale și respectului dobândit în cercurile internaționale, Trajkovski părea că reușise să stabilizeze țara în ultima perioadă. Accidentul de avion din Bosnia ridică însă, deja, mari semne de întrebare legate de evoluția evenimentelor. Fără îndoială că cercurile radicale ale ambelor tabere naționaliste - albaneză și macedoneană - nu vor pierde acest prilej fără a încerca să dobândească niște avantaje, cu toate riscurile ce pot decurge de aici. Comunitatea europeană este deja pusă în situația de a relua gestionarea unei noi crize într-un spațiu care i-a dat deja suficientă bătaie de cap și în care frământările dramatice sunt încă departe de a fi luat sfârșit. |