Americanii au o prevedere în Constituţie care spune că un candidat la preşedinţie este musai să se fi născut în Statele Unite. După toate semnele, este aproape inevitabil un amendament care va înlătura această piedică legală din partea unor doritori, între care se înscrie pe un loc fruntaş actualul guvernator al Californiei, actorul Schwarzenegger, născut în Austria.Constituţia română este, din acest punct de vedere mult mai permisivă şi specifică doar faptul că un candidat la cea mai înaltă magistratură în stat (aceasta continuă să fie percepţia funcţiei prezidenţiale) trebuie doar să fie cetăţean român. Există însă, şi în America şi în România, nişte prejudecăţi bine înrădăcinate în mentalul colectiv care fac improbabil succesul într-un asemenea demers al unui etnic rom, ca să dăm exemplul cel mai elocvent sau cel al unui etnic maghiar. Un preşedinte ungur la Bucureşti pare o enormitate cel puţin egală cu aceea a unui preşedinte român la Budapesta. În pofida acestor prejudecăţi, domnul Marko Bela nu ezită să concureze la această funcţie, chiar dacă în fundul sufletului nu prea speră nici domnia sa că va obţine mai mult decât nişte procente pe care le va putea negocia în turul 2, cu cine oferă mai mult pentru prosperitatea etniei pe care o reprezintă.Mult mai realistă mi se pare varianta unui candidat neamţ la preşedinţia României. Pentru că există un cu totul alt tip de percepţie al acestor etnici a căror rărire de rânduri este regretată şi la nivelul superior, de decizie şi la cel inferior, al populaţiei obişnuite. Îl urmăresc cu interes, încă de la surprinzătorul său triumf la alegerilor locale din 2000, pe Klaus Johannis, primarul Sibiului. Este un om serios, organizat, temperat, care ştie ce vrea - o viaţă mai bună pentru con-orăşenii săi - şi care lucrează consecvent în această direcţie, ferindu-se de demonstraţii politicianiste şi populiste. Calităţile sale - confirmate la recentele alegeri locale, pe care le-a câştigat lejer - îl fac deosebit de atractiv mai tuturor forţelor politice cărora în general le lipseşte un lider de acest tip.Şi cred că în următorii cinci ani, dacă Dumnezeu îl va ţine sănătos şi departe de tentaţii facile, nu va mai putea sta deoparte de marea politică. Condiţie în care n-ar fi exclus ca România, intrată în Europa, să aibă la cârmă un neamţ!