PSD-ul n-a avut încotro şi, deşi nu şi-a dorit-o, a fost nevoit sa-l desemneze pe Marian Vanghelie drept candidat oficial pentru fotoliul de primar general al Capitalei. Liderii formaţiunii înclinau serios spre Sorin Oprescu, a cărui popularitate o depăşeşte pe cea a primarului Sectorului 5, dar decizia finală a fost în favoarea acestuia.
Hotărâtoare, cred, a fost demonstraţia făcută de Vanghelie cu sărbătorirea Mărţişorului pentru 5000 de profesori din Capitală, la Romexpo, unde a arătat că are priză la public şi că ştie cum să-l manevreze.
Culmea este că acestă confirmare i-a venit de la o categorie socială cu care actualul primar de sector nu pare să aibe prea multe contingenţe. Dar care face parte – ca nivel de trai – din eşalonul care se simte mai puţin solidar cu reprezentanţii clasei medii care dirijează, de aproape 16 ani, Capitala.
În ce măsură corespunde Marian Vanghelie portretului – robot de primar al Capitalei ? Există un astfel de prototip, l-au fixat opţiunile din cele 6 runde succesive care s-au scurs din 1992 până astăzi?
Un lucru este cert: în ciuda repartiţiei demografice, Bucureştiul a ales până acum, sistematic, reprezentanţi ai dreptei. Începând cu Crin Halaicu şi continuând cu Victor Ciorbea, Viorel Lis, Traian Băsescu şi Adriean Videanu, în fotoliul de la Primăria Capitalei s-au instalat persoane care nu şi-au demonstrat solidaritatea cu categoriile defavorizate care constituie ponderea electoratului. Şi, cu toate acestea, le-au obţinut voturile. Cum se explică acest fenomen? Poate, mai întâi, ca o reacţie adversă la guvernările arogante şi îmbuibate ale Stângii. Apoi, ca investiri cu speranţă a altor persoane din aceleaşi categorii, dar care au pozat sistematic în opoziţionişti. Vă amintiţi campania lui Ciorbea anti Halaicu ? Sau a lui Băsescu anti-Lis? Cert este că nici unul dintre aceştia nu a reuşit să facă ceva palpabil pentru oraş şi pentru populaţia sa. Acest sentiment a fost întărit şi de lipsa de performanţă a ultimei guvernări care a sfârşit printr-o nouă opoziţie internă, între un executiv liberal şi o primărie democrată.
Pe acest fond, Vanghelie poate deveni un candidat valabil. Mai viabil decât mereu perdantul Oprescu. Un candidat care poate fi recunoscut şi adoptat de o majoritate care-l consideră ca fiind de partea sa. Cu toate defectele lui culturale şi de comportament.