Cel mai vechi preºedinte de partid în funcþie este dl Marko Bela. El i-a succedat fondatorului Geza Domokos, în 1993. Partidul – o asociaþie culturalã, la origine – este, de asemenea unul dintre primele care s-au instalat pe scena politicã, actul sãu de constituire datând din 25 Decembrie 1989. ÃŽn decursul existenþei sale, UDMR s-a aflat intervale de timp egale la putere ºi în opoziþie. Prima guvernare din care a fãcut parte a fost cea a Convenþiei Democratice, din 1997, iar din 2005 nu a stat pe tuºã decât cele nouã luni în care s-a înregistrat mariajul incestuos dintre PDL ºi PSD, în care n-a putut pãtrunde exclusiv datoritã opoziþiei social-democraþilor.
Pe tot acest parcus istoric, UDMR, cãruia i s-a reproºat constant de cãtre adversari, cã nu ar fi înscris la tribunal ca partid politic – a fost unul dintre cele mai constante, putându-se baza cu regularitate pe rezerva sa electoralã care i-a oferit cele circa 7 procente cu care s-a instalat temeinic în parlament. O etapã delicatã a înregistrat UDMR odatã cu ieºirea din parlament a formaþiunii „în oglindã” – PRM, pe a cãrei contracarare s-au bazat majoritarea demersurilor sale.
Ca aliat la guvernare, UDMR s-a dovedit un partener serios ºi consecvent ºi faþã de CDR ºi faþã de PNL-PD, ºi faþã doar de PNL: Unicele oscilaþii de atitudine ºi avertismente cã ar putea pãrãsi barca guvernãrii s-au adresat PDL-ului dlui Boc, cu care relaþia s-a tensionat pânã la nivelul unui iminente retrageri în cazul în care nu se rezolvã problema legii Educaþiei. Pentru cã esenþa politicii duse de UDMR a fost rezolvarea principalelor probleme ale comunitãþii maghiare (sau cele pe care liderii le considerã a fi), între care autonomia a rãmas, practic, unica neatinsã. ÃŽnsã, spre deosebire de toate celelalte partide, formaþiunea maghiarã nu a cunoscut convulsii interne sau derapaje. Democraþia internã de partid pare consolidatã, iar deciziile se iau pe principii clare ºi acceptate. Dacã pentru majoritatea observatorilor un interval de douã decenii pare suficient pentru a se renunþa la criteriul naþionalist, etnic, în favoarea împãrþirii electoratului între doctrine clasice, nu acelaºi lucru este împãrtãºit de liderii partidului, care doresc în primul rând sã-ºi ...niºte privilegii de care probabil nu s-ar putea bucura în afara Uniunii. Aºa încât pregãtirea alegerilor care vor avea loc în februarie, anul viitor, este la ordinea zilei. Ce iese din rutina clasicã este faptul cã poziþia de lider nu se mai bucurã de imunitatea de pânã acum. Pentru „noul val” din UDMR, cei 17 ani de când Marko Bela conduce cu „un pumn de fier într-o mãnuºã de catifea” sunt suficienþi ºi apare necesarã trecerea într-o altã etapã. Deja ºi-au anunþat intenþia de a candida pentru preºedenþia partidului consilierului prezidenþial Peter Eckstein-Kovacs ºi ministrul Laszlo Borbely. Nu va rata ocazia nici Gyorgy Frunda, cel cãlit în campaniile prezidenþiale naþionale. Cât despre Marko Bela, rãmâne pe poziþie în intenþia de a nu renunþa la poziþia din care a oferit Uniunii trei funcþii de vicepremieri ºi vreo duzinã de portofolii ministeriale.
Deocamdata, dat fiind destinul sinuos al Legii Educatiei, UDMR s-ar putea sa fie nevoit sa aleaga intre a ramane la guvernare, sau a o lasa balta.