Cu o grabã la fel de inutilã ca ºi în alte dãþi (ca, de pildã, parteneriatul cu NATO) guvernul român s-a repezit sã semneze cu Statele Unite un acord pentru scoaterea soldaþilor americani de sub incidenþa Curþii Penale Internaþionale. Aceastã Curte Penalã Internaþionalã este un produs întârziat ºi atrofiat din naºtere al Tribunalului Penal Internaþional pentru fosta Iugoslavie - instanþã parcã special creatã pentru Miloºevici ºi pentru "sârbii cei rãi" - în contrast cu bosniacii ºi croaþii "cei buni". CPI reprezintã, mai degrabã, o scuzã tardivã a comunitãþii internaþionale faþã de opinia publicã, în legãturã cu modul selectiv ºi discreþionar în care s-a manifestat instanþa de la Haga pe parcursul evenimentelor din fosta Iugoslavie. Acordul semnat de România a fost refuzat, pânã acum, de celelalte candidate la UE, precum ºi de statele din Uniunea Europeanã. Motivele sunt lesne de înþeles. Mai puþin lesne de înþeles sunt motivele pentru care România s-a grãbit sã facã acest lucru, înaintea unei analize mai complexe a implicaþiilor ºi fãrã o consultare de nivel parlamentar. Mãcar dacã aceastã nouã formulã de servitute ne va fi de vreun folos. Ea este de folos doar celor tari. Americanilor, în cazul nostru, tot mai activi în postura de jandarm internaþional ºi ale cãror acþiuni scapã, practic, oricãrei forme de control extranaþionale. Nu se poate reproºa americanilor faptul cã îºi apãrã oamenii. Cã îi protejeazã. În fond, ei sunt cei care se expun riscurilor ºi consecinþelor directe ale unor astfel de acþiuni. Mai puþin acceptabilã este aceastã tentativã de a impune tuturor ideea infailibilitãþii proprii. Aº face o micã comparaþie: imaginaþi-vã cã în Kossovo a avut loc o nuntã, în timpul cãreia kossovarii - nu puþini dintre ei membri activi (ºi azi) ai unui UCK ce nu mai existã în scripte - îºi descarcã armamentul în aer. Oamenii lui Miloºevici intrã în alertã ºi lanseazã un raid împotriva presupuselor atacuri ale teroriºtilor albanezi. Mor nu se ºtie câþi albanezi, între care ºi femei ºi copii. Dupã atac, armata iugoslavã merge ºi curãþã terenul de elementele care ar putea evidenþia acþiunea. Ce s-ar întâmpla dupã asta? Ar fi cineva în boxa TPI? Ar putea Miloºevici sã spunã cã n-a ºtiut sau cã albanezii au atacat aparatele de zbor ale armatei? Din pãcate, justiþia internaþionalã este în mod evident, una croitã în slujba dulãilor politici, pentru pedepsirea cãþeilor. |