Din nou, la ora la care scriu aceste rânduri, nu se ştie încă cine este cel care va gira, de la cel mai înalt nivel al Administraţiei, destinul României în următorii cinci ani. El poate fi, în egală măsură, Năstase, la fel de bine cum poate fi Băsescu. Decizia va aparţine, aşa cum este normal şi democratic, electoratului. Anume, acelei părţi ale cărei opinii sunt împărtăşite de cei mai mulţi dintre membrii societăţii cu drept de vot. Faptul că (doar) unul dintre cei doi câştigă, nu înseamnă că cel care pierde ar fi fost un preşedinte mai puţin destoinic.După alternanţa la putere, exersată pe parcursul scrutinurilor electorale de până acum, pare să fi venit rândul unui nou test ce ne poate spune cât de bine s-a instalat democraţia în mentalul colectiv. Este vorba - oricât ar părea de neimportant la prima vedere - de fair-play. De corectitudinea jocului şi de cinstea şi respectul de sine al jucătorilor. După o campanie îndârjită, în care fiecare dintre competitori a încercat să obţină un avantaj asupra adversarului pentru a-şi convinge alegătorii că el este cel care merită să primească votul lor de încredere, vine momentul adevărului: numărătoarea voturilor!Este o decizie categorică şi definitivă şi, oricât de dezavantajat s-ar considera cel care a fost învins, el trebuie să o recunoască şi să o respecte. Şi, din acel moment, să devină la rândul său unul dintre cetăţenii care îşi respectă preşedintele. După cum învingătorul trebuie să devină nu doar reprezentantul celor aleşi, ci purtătorul de cuvânt şi de interese al tuturor cetăţenilor acestei ţări. Inclusiv al celor care nu i-au dat votul. Trecerea acestei punţi dintre redutele ce-i separă pe politicienii angajaţi în bătălia politică rămâne, încă, una dintre cele mai dificile operaţiuni pe care un politician are obligaţia de a le derula. Sunt extrem de curios cum se va petrece ace st examen. Şi cu ce calificativ va fi el promovat - da că va fi. Pentru că, dacă dorim să credem cu adevărat că democraţia românească este în progres şi ea se poate îndrepta cu autoritate spere o Europă a democraţiei consolidate, finalul alegerilor prezidenţiale trebuie să se caracterizeze prin fair-play. Şi prin trecerea, firească, la un proces politic caracterizat prin normalitate.