Dintr-o anumită comoditate de gândire, fenomenul terorismului este abordat doar în expresia sa finală: explozia - indiferent de natură - care omoară, rănește, șochează și atrage atenția asupra unei anumite probleme prin intermediul unor sacrificii absurde și inutile. În acești termeni, problema reacției, a represaliilor, vizează cel mai adesea un adversar proteic, greu de identificat și de localizat. Terorismul este, însă, un proces, cu etape distincte și cu o amplă desfășurare în timp și spațiu. El nu este cauza, ci efectul unor fenomene tratate cu superficialitate sau negate de către societate. Terorismul - în condițiile economiei de piață - ar trebui privit cu mai multă atenție, ca un business, ca o afacere care respectă toate etapele unei întreprinderi: proiect, business-plan, organizare, strategie, beneficii. Că terorismul nu urmărește doar beneficii ideologice sau politice, a devenit mai evident ca oricând după atacul de la WTC. Acesta a beneficiat, după estimările specialiștilor, de un buget considerabil, pe lângă logistica și pregătirile care au fost necesare. Ei bine, lupta împotriva terorismului de aici ar trebui să înceapă: de la bani. De la sumele care sunt colectate sub diverse forme și centralizate pentru a fi apoi cheltuite. Depistarea circuitelor financiare ale terorismului și tăierea lor ar putea fi primul pas spre reducerea acestui super-terorism distrugător și înfricoșător, la dimensiunea sa clasică, izolată. Or, pentru aceasta este nevoie de informație și de analiză economică - în paralel cu legislații adecvate pentru "curățirea" unui domeniu în care se întretaie tot felul de interese (trafic de droguri, spălarea de bani, evaziune fiscală). Criminalitatea economică este, altfel spus, țâța de la care se alăptează, sistematic, terorismul. |