Dacã incidentul cu grenadã sau bombã artizanalã (este inadmisibil cã marii noºtri specialiºti în armament ºi explozivi n-au fost încã în stare sã determine despre ce a fost vorba) s-ar fi produs la o ºcoalã din cartierul Ferentari, vâlva n-ar fi fost, poate, atât de mare, iar cãutarea - a nu se ºtie exact ce - n-ar fi fost atât de amplã. Dar liceul 'Monet' este ºcoala VIP-urilor - învaþã aici chiar fiul premierului - iar la doar câteva sute de metri se aflã locuinþa preºedintelui. Suficiente motive pentru a face din incidentul cu bombã, un eveniment. Astfel de incidente, mai clare ºi chiar mai grave, au mai fost în România. Ele n-au fost însã catalogate ca teroriste tocmai pentru a nu agita spiritele. Specialiºtii noºtri în materie le-au tras, discret de pe "Edgar Quinet"-ul terorismului, pe "Academia" infracþionalitãþii obiºnuite. Despre ce e vorba acum? Din simplul fapt cã atacul nu a fost revendicat de cineva se poate trage concluzia cã nu este vorba despre un act care are ca scop sã semene teroare, în schimbul unei revendicãri anume. Cei (sau cel?) care a(u) aruncat grenada/bomba artizanalã nici mãcar nu cred cã au mizat pe efectul distructiv al acesteia. Cred cã a fost vorba, mai degrabã, de un experiment tembel al vreunui "descreierat" - cum bine a punctat premierul în declaraþia sa - care a dorit prin aceasta sã-ºi dovedeascã ceva sie însuºi. Un frustrat din amor, sau din învãþãturã, foarte probabil coleg sau cunoºtiinþã cu cineva din acest lucru. Din pãcate, la noi nu existã meseria de "profiler" - de psiholog capabil sã intre în pielea infractorilor ºi sã le descifreze modul de gândire, dar dacã ar fi unul, pun pariu cã aceasta ar fi concluzia la care s-ar ajunge. În isteria care s-a declanºat s-au pus douã probleme. Una falsã ºi una realã. Cea falsã este: cum îi protejãm pe elevi în faþa unor incidente de acest fel? N-avem cum! Acte de genul acesta nu pot fi prevenite. Ca ºi cutremurele. Ele se produc, pur ºi simplu. Abia dupã aceea poþi sã te gândeºti cum sã limitezi efectele. Dar sã prevezi cã peste o lunã, la nu ºtiu ce ºcoalã din Caracal, un alt descreierat sã dea cu vreo tiribombã este practic imposibil. Chiar dacã s-ar pune câte o patrulã la intrarea în fiecare ºcoalã ºi tot ar fi degeaba. Cea realã este urmãtoarea: de 12 ani încoace, odatã cu celelalte liberalizãri, s-a liberalizat ºi regimul armamentului. Pe lângã miile de arme dispãrute la revoluþie, au dispãrut altele din depozitele armatei. Tot mai neglijent pãzite ºi unde verificãri sau inventare nu s-au mai fãcut de pe timpul lui Ceauºescu. În aceste condiþii nimãnui nu-i poate fi prea greu sã-ºi procure o armã, o grenadã sau chiar o bazooka. Amintiþi-vã cã doar acum vreo doi ani, lângã o maºinã din parcarea palatului CFR a fost gãsitã o sacoºã cu grenade. Despre care nu s-a aflat nici pânã astãzi de unde lipseau...