Existã o tehnicã, intens exersatã de-a lungul acestei prelungite faze de implementare a democraþiei: aceea a confuziei - voite - între (i)legalitate ºi politicã. O confuzie care dã roade în cel puþin 90 la sutã dintre cazuri, întreþinând în opinia publicã sentimentul cã nu existã leac pentru hoþie ºi corupþie atâta timp cât vor exista interese politice divergente. Am sã dau un singur exemplu: F.P.S. Aceastã instituþie a cumulat mai multe suspiciuni de fraudã ºi manipulare decât oricare alta dintre cele pe care societatea postdecembristã le-a creat pentru a-ºi asigura o prezumtivã bunã funcþionare. O instituþie cãreia i s-a pus în braþe avuþia naþionalã ºi i s-a spus: vinde-o cât mai repede! "Cât mai repede" n-a însemnat nici cui, nici pe cât ºi nici cum. Aceste amãnunte au rãmas sã le lãmureascã cei mandataþi cu derularea operaþiunii. Ceea ce s-a ºi întâmplat: s-a vândut cum s-a nimerit, cel mai adesea pe bani puþini sau ipotetici, ºi rãspunzând, în cazurile importante, unor interese de gaºcã: clan sau partid. Cea care a cumulat cele mai mari suspiciuni, care au mers pânã la acuze directe, a fost "administraþia Sârbu" a FPS-ului. Dl Sârbu a venit la cârma ei pe un car de acuze generate de activitatea sa de lider zonal, aºa cã nu i-a fost deloc greu sã ignore sau sã le sfideze pe unicul temei: mã atacã politic! Pregãtindu-se din timp acest eºafodaj (pe care, din pãcate pentru el, n-a mai reuºiut sã-l blindeze ºi cu o imunitate parlamentarã) dl Sârbu ne bate acum obrazul: nu v-am spus eu cã aºa o sã se întâmple? Cã mã vor ataca pentru cã am reprezentat un anumit partid politic? Cã-mi vor cãuta nod în papurã pentru orice chestie? Uite, de ce credeþi cã i-au arestat pe ãºtia patru directori? Ca sã ajungã la mine, e clar! E clar. Cum la fel de clar era la fiecare privatizare cu cântec, în apãrarea cãreia sãrea cu tot entuziasmul preºedintele, era ceva dubios. |