Eu cred că nici Tăriceanu însuşi nu mai ştie ce meandre ale concretului a parcurs taxa „de primă înmatriculare”, în jurul căreia se învârte precum câinele în jurul cozii, Guvernul. Cu celebra-i capacitate de a se gândi până se răzgândeşte premierul a  anunţat, pe un ton victorios că va suspenda taxa devenită „de înmatriculare”, spre a mai da o gură de aer producătorilor autohtoni şi importatorilor de la prima mână, sufocaţi de afluxul de nestăvilit de rable.
Iniţial, taxa cam aşa a fost promovată: ca o piedică în calea vechiturilor! S-a şi argumentat cu patos, la vremea respectivă, că România va deveni cimitirul Europei, că ne vor polua de ne vor rupe maşinile astea vechi şi că singura soluţie de înnoire susţinută a parcului e această taxă.
Protestele celor care au văzut în ea la o manieră cu niscai motive de interes personale, au frânat avântul înnoitor. Mi-amintesc cu deliciu eforturile de convingere a opiniei publice pe care le făcea ministrul Vosganian şi calculele complicate cărora nici el nu le mai dădea de capăt prin care demonstra mecanismul progresist acestei raxe. Rapid, bătălia a căpătat conotaţii politice, pedeliştii devenind aprigi susţinători ai eliminării taxei. Cum calculul ei fusese introdus în prevederile bugetare, iar Uniunea europeană ne ameninţa cu represalii pe motiv de concurenţă neloaială şi de expunere a consumatorului la riscurile protecţionismului, Guvernul a-ntors-o cu 180 de grade: a transformat taxa, dintr-o „sancţionare” a poluatorilor, într-una de … descurajare a achiziţiilor de maşini noi, conform abracadabrantei motivări că o maşină nouă poluează o perioadă mai lungă de timp decât una veche, de la care te aştepţi să-şi dea obştescul sfârşit mai repede. Rezultatul: maşinile vechi au început să se reverse, de nici RAR-ul n-a mai putut să le facă faţă, iar afacerile dealerilor de maşini noi au început să şchiopăteze şi să scadă. Semnalul cel mai drastic l-a dat producţia naţională, atinsă de criza mondială. Închiderile temporare ale producţiei de la Mioveni afectează întreaga orizontală a producătorilor de echipamente, generalizând efectele negative.
Cu sula-n coaste, guvernul a găsit soluţia: suspendarea taxei! Ce te faci însă cu gaura de la buget? În plină criză?
O s-a descurce guvernul! Cel ce urmează. Tăriceanu 3?