Citesc, ca pe un roman poliþist, primul volum al memoriilor lui Ioan Talpeº. Rod al unei colaborãri mai mult decât fructuoase cu gazetarul Horia Alexandrescu, un „iscoditor” de profesie, volumul „ÃŽn umbra marelui Hidalgo” reprezintã punctul de plecare al unei serii ce se va întinde pe parcursul a nu mai puþin de ºase volume, acoperind perioada Revoluþiei ºi anii de istorie contemporanã care au urmat. Ioan Talpeº nu este un memorialist, ci un istoric de profesie, de unde ºi rigoarea faptelor compuse într-o cronologie strictã ºi cu aparatul critic corespunzãtor. Melanjul acesta dintre curiozitatea gazetarului ºi rigoarea istoricului produce un op în care locul speculaþiilor este luat de fapte, iar analiza evenimentelor se situeazã pe palierul izvoarelor autorizate. Probabil cã cei care vor scrie istoria completã ºi complexã a acestor ani nu vor putea face abstracþie de memoriile extrem de exacte ale istoricului Talpeº. ªi, poate, una dintre cele mai pertinente contribuþii, pânã la acest moment, rãmâne aceea cã soarta României s-a decis nu la Malta, ci la Kiev, ºi nu între Bush ºi Gorbaciov, ci între Gorbaciov ºi Mitterand. De altfel, Talpeº citeazã documente din arhivele americane din care reiese cã la Washington se luase hotãrârea ca România sã nu mai fie consideratã favorita din blocul sovietic, fiind mutatã pe ultimul loc al atenþiei SUA, cu 8 luni înainte de întâlnirea de la Malta. Sau capitolul dedicat „marelui patriot” Pacepa, cel care pretinde, alãturi de armele de vânãtoare confiscate ºi recunoaºterea meritelor sale în demolarea regimului Ceauºescu, pe care-l servise cu suficientã credinþã pânã la defecþiune.
Este notoriu faptul cã Talpeº a fost unul dintre puþinii politicieni români care s-au opus deschis presiunilor fãcute de americani pentru „reabilitarea” lui Pacepa. ªi a fãcut-o cu argumentele specialistului – nu numai ca istoric, dar ºi ca ºef, vreme de aproape ºase ani, al Serviciului de Informaþii Externe. Talpeº blindeazã cu argumente aserþiunea privitoare la rolul de agent dublu pe care l-a jucat Pacepa ºi considerã cã repunerea în drepturi a acestuia s-a datorat ºi faptului cã dl Ion Iliescu s-a lãsat convins de argumentele oferite de Rodica Stãnoiu, cea care, la rândul sãu, îºi însuºise argumentele avocatului Cãtãlin Dancu, susþinute pe baza exclusivã a declaraþiilor lui Pacepa. „Eu cred cã ce a fãcut Pacepa a fost chiar mai grav decât ce a fãcut Ceauºescu” – conchide Talpeº ºi avem toate motivele sã-l credem.
O informaþie de ultimã orã este aceea cã generalul se va înscrie în cursa prezidenþialã. Pentru cei care-l considerau unul dintre susþinãtorii actualului preºedinte, vestea poate fi bulversantã, indicând o schimbare de atitudine. Sau din contra?
|
| Accesari:
2728
|
Adauga o opinie