Prin august, „Agenda" a sãrbãtorit cel de-al 500-lea numãr. Astãzi aniverseazã zece ani de existenþã. Are, cum s-ar spune, ºi greutatea ºi înãlþimea ce se cer unui veritabil lider. ÃŽn cazul nostru de presã. Pentru cã „Agenda" este un lider de presã. Care s-a înscris încã de la apariþie, pe un culoar optim. Pe cel care duce departe. îmi amintesc cã am pus prima datã mâna pe ea atunci când am venit în oraºul de pe Bega pentru a asista la lansarea celebrei proclamaþii ce avea sã facã explozie cu „punctul 8". Piaþa timiºoreanã era inundatã de publicaþii nou apãrute în care evenimentul era întors pe toate, feþele în comentarii ºi abordãri una mai emoþionalã decât altele. Una singurã fãcea excepþie: „Agenda". ÃŽn ea am gãsit însã, tot ce nu se gãsea în celelalte: informaþii. Informaþii dense ºi punctuale despre aproape tot ce-1 putea interesa pe omul normal. Iatã - mi-am spus - o publicaþie cu picioarele pe pãmânt. Chiar dacã pãmântul ãsta tresaltã încã în ritmul amintirilor proaspete ale începutului de sfârºit.
N-am bãnuit atunci cã ziarul modest care mi-a atras atenþia tocmai prin faptul cã nu dorea sã ºocheze pe nimeni avea sã înscrie în presa româneascã o paginã de seriozitate ºi de longevitate, dar mai ales de aplicaþie la exigenþele fundamentale ale mass-media. Cã opþiunea a fost de la bun început corectã, chiar dacã piaþa româneascã de gen era una atipicã, nu mai este nici o îndoialã. O dovedeºte din plin chiar aceastã aniversare care n-ar fi fost posibilã fãrã ataºamentul explicit al lectorilor sãi - confruntaþi ºi ei cu lipsuri de tot felul, dar nedispuºi de a renunþa la acea parte a hranei spirituale care le potoleºte foamea de a ºti în ce fel de lume trãiesc. ªi n-ar fi fost posibilã fãrã „încãpãþânarea" cu care fondatorul sãu ºi prietenul meu, Zoli Kovacs, a insistat pe drumul nu totdeauna neted ºi lucios al informaþiei - variate, exacte ºi decente.
La aniversarea primului deceniu de existenþã a tot ceea ce înseamnã „Agenda", daþi-mi voie sã mã simt mândru de a fi putut contribui, cu modesta mea colaborare, la sentimentul de împlinire pe care-1 respirã AGENDA.