O impresionantã concentrare de forþe a însoþit lansarea Strategiei naþionale de export. ªi-au adus prinosul la salutarea acestui obiectiv esenþial atât preºedintele (dispus sã se lase de fumat dacã interesele naþiei o cer) cât ºi premierul, aflat într-o dispoziþie autoritarã atunci când i-a dat conservatorului ministru al economiei ultimatumul ca într-o sãptãmânã sã-i prezinte propuneri concrete pentru organizarea birourilor strategice de expansiune economicã. Înþelegem de aici cã aceasta este principala hibã a sistemului pentru faptul cã n-avem birouri ºi oameni care sã tragã de mânecã strãinãtatea pentru a intra în prãvãliile noastre în care avem pe tarabã produsele de export, economia stagneazã ºi bugetul suferã. Aceste birouri sunt o mai veche obsesie a 'dreptei' politice. Îmi amintesc cã ºi în precedenta guvernare a Convenþiei, birourile externe ale FPS - ului au fost realizate cu mare tam-tam, ºeful de atunci al instituþiei, dl. Dimitriu, asigurându-ne cã astfel se vor desfãºura lucrurile de-acum încolo. Drept urmare s-au cheltuit sume enorme pentru reprezentanþe luxoase ºi costisitoare în aproape toate capitalele europene, de pe urma cãrora nici FPS-ul ºi nici þara nu s-au ales cu nimic. Ce era interesant s-a vândut în condiþii 'speciale' (vezi Romtelecom-ul) iar ce nu era, a rãmas în rafturi. Nimeni n-a mai întrebat atunci cât a costat acþiunea ºi cine a suportat costurile. Aºa ºi acum: dl. ªereº va trebui sã numeascã la repezealã reprezentanþi în birourile de export care vor fi, în mod sigur, aleºi dintre clienþii politici rãmaºi fãrã 'colegi', iar sume importante se vor cheltui pentru închirierea ºi dotarea unor birouri reprezentative în principalele capitale europene. Rezultatul acestei acþiuni, pot bãga mâna în foc, va fi acelaºi cu al precedentei. Pentru cã exporturile româneºti nu vor creºte în funcþie de isteþimea ºi talentul negustoresc al reprezentanþilor noºtri de vânzãri. Ideea este la fel de naivã, la fel ca ºi aceea emisã de preºedinte, cum, cã, încasãrile noastre din turism sunt de patru ori mai mici decât cele ale bulgarilor pentru cã ospãtarii noºtrii nu sunt ºcoliþi. Strategia exportului n-are nimic cu cele 500 de pagini pe care au trudit sã le umple cu banalitãþi specialiºtii guvernului. Ea se poate realiza, pe o singurã paginã, în câteva cuvinte: produse de calitate ºi eficienþã economicã. Dacã în privinþa calitãþii guvernul n-are prea multe de spus, în cea a efortului are: el este cel care ar trebui sã creeze, prin pârghii legislative, premisele eficienþei. Cam greu însã, pentru un guvern care se chinuie sã umple golurile lãsate de cota unicã de impozitare pe toate cãile posibile. Aºtept cu mare interes performanþelebiroului de strategie a exporturilor. Dar mai înainte sunt curios sã vãd lista celor care vor fi trimiºi la muncã pe la Londra, Paris, Roma, Bruxelles ºi prin alte locuri unde lumea se bate pe produsele româneºti de export. |