Nu Întâmplãtor, poate cel mai delicat capitol de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeanã este cel al JustiÞiei ºi Afacerilor Interne. Sunt domeniile fundamentale care pot - sau nu - sã ne acorde statutul de democraÞie funcÞionalã. JustiÞia ºi administraÞia sunt doi dintre pilonii de rezistenÞã ai societãÞii democratice. Fragilitatea sau defecÞiunile lor interne riscã sã prãbuºeascã Întregul edificiu. Pentru cã, Într-o astfel de societate, neÎncrederea În sistemul juridic sau În corectitudinea ºi eficienÞa administraÞiei, pun sub semnul Întrebãrii Întregul eºafodaj la care se lucreazã Într-un 'hei-rup' fãrã precedent, sub ochiul vigilent al monitorizãrii europene.Problema de fond vine nu doar din lipsa de exactitate sau de consecvenÞã a procesului, ci mai ales din inerÞia ºi rezistenÞa la schimbare. Este o realitate durã, care nu se poate modifica prin decizii administrative sau prin apeluri romantice. Nu pot sã nu-mi amintesc modul dezastruos În care a tratat justiÞia RevoluÞia, care n-a avut nici o legãturã nici cu democraÞia ºi nici cu libertatea.Aceiaºi procurori ºi judecãtori care-i anchetaserã ºi Îi trimiseserã la puºcãrie pe disidenÞi sau pe 'sabotorii economiei naÞionale', au intrat În funcÞiune dupã 22 decembrie. Cu aceleaºi metode, cu aceeaºi intoleranÞã. cu acelaºi sistem abuziv. Practic, Împotriva celor care Þinuserã democraÞia realã sub obroc, sau care au fost suspectaÞi de a fi fãcut acest lucru, s-a acÞionat dupã principiile ºi metodele totalitare.Schimbãrile de mentalitate au nevoie de schimbãri de materie primã umanã. Acestea sunt, În general, cele mai lente. Deºi sistemul juridic s-a mai primenit, vechile obiºnuinÞe au continuat sã funcÞioneze. Adãugându-ºi o nouã caracteristicã a 'pieÞei': abuzul ºi corupÞia. Nu puÞine instanÞe au devenit, În aceastã tranziÞie buimacã, veritabile tarabe la care nedreptatea se ÎmpãrÞea dupã tarife bine reglementate. FaÞã de amploarea fenomenului, care a generat un procent de neÎncredere record În rândul opiniei publice, magistraÞii dovediÞi ºi condamnaÞi reprezintã un procent firav ºi nesemnificativ. Cazurile cunoscute contureazã Însã un tablou cât se poate de puÞin european: preºedinÞi de tribunale care dau lucrãri pe ºpagã, care-ºi fac vile din 'taxele' aplicate petenÞilor, care-ºi pun În posturi cheie neamurile, care fac trafic de influenÞã ºi pânã la magistraÞi care pozeazã sau joacã În filme porno, tabloul justiÞiei ºi al celor care o reprezintã rãmâne unul dintre cele mai descurajante. Pentru cã este puÞin probabil ca În cele câteva luni care ne-au mai rãmas la dispoziÞie sã se poatã crea premisele unei schimbãri de esenÞã. Reforma În justiÞie rãmâne, În opinia mea, principala materie de corigen Þã a candidatului român la statutul european. ªi la cel de democraÞie funcÞionalã.