Pânã când se vor lãmuri cele douã puteri - cea prezidenþialã ºi cea executivã - când ºi dacã vor fi necesare alegeri anticipate, spectrul remanierii pluteºte deasupra unui guvern alcãtuit din materiale (umane) de diverse calitãþi ºi texturi care se lasã greu îmbinate într-un mozaic cât de cât coerent. O asemenea intenþie a fost confirmatã de cãtre premier, ca un argument împotriva iminenþei anticipatelor, care n-ar fi de dorit pânã pe la sfârºitul acestui an.Este limpede cã nemulþumiri faþã de prestaþiile noilor miniºtri existã la toate nivelele, inclusiv în tabãra aflatã la putere. Lista noului guvern s-a fãcut în pripã, sub presiunea unor termene ºi în ea s-au regãsit, la grãmadã, politicieni cunoscuþi, veleitari, anonimi ºi clienþi politici. Mai bine de trei luni le-a luat acestora sã-ºi facã echipele ºi sã-i dea afarã pe cei consideraþi a fi prea îndatoraþi fostei guvernãri. Din nefericire, efectele concrete ale acestei politici de ca
dre se lasã aºteptate. Guvernul - în totalitatea sa ºi ministerele, în special, lasã senzaþia unei lâncezeli determinate de lipsa clarã a unei busole. Apatia aceasta poate fi pusã ºi pe seama ameninþãrilor permanente cu anticipatele, în mãsurã sã descurajeze avântul celor care-l vor fi avut, dar ºi pe nepotrivirea, evidentã, a unor oameni cu scaunele pe care le ocupã.La o primã vedere, singurii miniºtrii care s-au calificat deja la locul de muncã par a fi Blaga de la Interne ºi Muscã de la Culturã. Cei doi dau senzaþia cã ºtiu ce au de fãcut ºi cã au ºi determinarea necesarã. Doamna Macovei de la Justiþie, cu toate bunele ei intenþii, e marcatã de inabilitate ºi de neîncrederea (reciprocã) sistemului, lucru care o face sã parã ruptã de realitate. Ministrul Flutur de la Agriculturã e un soi de actor comic care-ºi face numerele pe la televiziuni lansând tot felul de proiecte pentru care recunoaºte cã n-are banii necesari, în timpul liber
(cãci are) plimbând câinii pe la expoziþii sau ciorovãindu-se cu adversarii politici din Suceava. Ministrul Ungureanu, tânãr ºi neliniºtit, îºi contrazice senin programul, activând ambasadorii pensionaþi ºi neînþelegând mare lucru din proiectele externe ale preºedintelui, cu care concureazã inegal pe aceeaºi felie. Doamna Sulfina de la Mediu, una dintre femeile lui Bãsescu, administreazã cu sentimentul datoriei împlinite cel mai mare dezastru ecologic din ultimii ani. Dl Atanasiu, de la Armatã, încearcã sã se familiarizeze cu instituþia, prizonier al intereselor private din zona de reºedinþã. Despre dl Sereº, pupilul conservator al dlui Voiculescu, ce sã mai vorbim - ale tinereþii valuri. Iar dl Copos, personajul cel mai pragmatic al acestei alcãtuiri, cu instinctul sãu remarcabil a simþit cã e momentul sã pãrãseascã scena dupã ce ºi-a atins scopurile propuse (ºi ºi le-a cam atins!).
Mai departe? Alþi câþiva domni ºi doamne 'no name' care nu supãrã pe nimeni, dar nici nu fac vreun bine cuiva.
Marea problemã a remanierii rãmâne în registrul lui Caragiale: ori schimbãm pe ici pe colo câte unul, ori dãm cu barda, dar nu ne atingem de nimeni. Din aceastã dilemã nu veþi putea ieºi!
|