S-a tot scris ºi vorbit despre cei 15 000 de specialiºti din crescãtoriile Convenþiei pentru care aceasta aºtepta doar semnalul alegerilor din '96 pentru a-i slobozi ºi a le da pe mânã economia, industria, finanþele ºi tot ceea ce implica o pregãtire superioarã nivelului comun.
Astãzi sunt sigur cã unul dintre aceºti specialiºti - dacã nu cel mai specialist dintre toþi - a fost dl Camenco Petrovici, fostul preºedinte al CEC. E drept, n-avea dânsul o vârstã prea fragedã când a fost pus la treabã - ba, gurile rele zic chiar cã era în prag de pensionare - dar avea o adâncã convingere: cã lumea a început ºi se va termina cu þãrãnismul - creºtin ºi democrat pe deasupra. De aceea dânsul n-a pregetat nici un moment în a aºeza doctrina cãreia-i era fidel la baza tuturor actelor ºi acþiunilor venerabilei instituþii. Grija faþã de om - omul-þãrãnist, s-a transformat într-o adevãratã obsesie. Vreme de aproape patru ani n-a existat convenþie, simpozion, marº, conferinþã de presã þãrãnistã pe care dl Camenco Petrovici sã n-o sponsorizeze din fondurile CEC. N-a existat neam de þãrãnist - nepot, fiu, fiicã, norã, ginere, cuscru – pe care dl Camenco Petrovici sã nu-1 ajute sã-ºi facã un drum în viaþã prin structurile de conducere. Ba, mai mult, sensibil la suferinþele îndurate de unii capi þãrãniºti, la bolile cronice contractate, distinsul preºedinte n-a pregetat sã construiascã hoteluri, case de oaspeþi, cabane, pe care le-a pus la dispoziþia acestora. E drept cã sub înþeleapta sa conducere CEC-ul ºi-a mai pierdut din clientela tradiþionalã, dar ce s-a realizat a fost plasat cu multã grijã în tot felul de afaceri pe care predecesorii sãi nu le-ar fî fãcut (oameni încuiaþi!). Ultima performanþã cunoscutã a fost aceea de a asocia instituþia cu F.N.I. ºi de a da – pe barba sa, zic unii, cu acordul Finanþelor, zic alþii - cunoscutele garanþii care i-au fãcut pe investitori sã mãrºãluiascã sub drapelul dobânzilor exorbitante.
Acuma, cã s-a întâmplat ce s-a întâmplat, ce vinã are dl Petrovici? Dar dacã dna Vlas era un geniu ºi îmbogãþea în doi-trei ani toatã suflarea româneascã? Nu devenea dl Petrovici un erou ºi partidul pe care-1 reprezintã un mântuitor de þarã? N-a fost sã fie. Aºa e în afaceri. Iar cu garanþiile aplicãm „legea lui OM": om vedea.Dacã justiþia zice cã a fost bun contractul, statul plãteºte. Care stat? Pãi, statul pedeserist, bineînþeles.