Domnul Oliviu Gherman este unul dintre veteranii partidului de guvernământ, care-şi datorează celebritatea faptului că la ruperea FSN-ului, în fruntea rămasului FDSN n-a putut să se pună dl Iliescu, pentru că era preşedinte de ţară, şi s-a recurs la un înlocuitor. Dl Gherman era profesor universitar, specialist în fizică nucleară, dacă nu mă înşel, şi părea, atunci, omul potrivit la locul potrivit. Victoria în alegerile din '92 l-a propulsat în fruntea Senatului unde, timp de patru ani, a moţăit cu autoritatea celui de-al doilea om în stat, neremarcându-se în toată această perioadă decât printr-o exprimare imprudentă, copios speculată de presă, referitoare la o presupusă relaţie a sa cu un cap feminin mai mult sau mai puţin încoronat. În '96, când nori negri se adunaseră deasupra partidului de guvernământ, a depus toate diligenţele posibile pentru a fi plasat pe un loc eligibil de pe lista PDSR, promiţând că după alegeri se va retrage la Craiova şi va lăsa locul său lui Viorel Sălăgean, proaspăt venit în partid. S-a ales, dar s-a răzgândit în legătură cu plecarea, preferând să rămână la Bucureşti şi, vreme de patru ani cât a stat în Opoziţie, să doarmă de-a binelea în fotoliul de simplu senator, deşteptându-se doar pe la moţiunile de cenzură. Pentru devotamentul cu care a tras aghioase pentru partidul său s-a ales din nou cu un loc eligibil şi cu perspectiva altor patru ani de vise netulburate de banala realitate. Iată, însă, că ceva ameninţă să modifice metabolismul distinsului parlamentar: oameni răi vor să-l trimită departe de ţară - ca să nu-i mai audă sforăitul, probabil. Şi nu oriunde, ci tocmai la Paris, pe post de ambasador. Acolo unde, cu vreo 11 ani în urmă, am mai avut un ambasador  original - pe acela "al golanilor", dl Paleologu. Ei bine, de data asta vom avea pe malurile Senei un ambasador al… visătorilor cu ochii închişi! Somn uşor, domnule ambasador, oriunde vă veţi afla. Partidul veghează pentru liniştea dv.!