SâmbĂŁtĂŁ, la Snagov, dupĂŁ 6 ani, s-a repetat scena "consensului" din drama democraĂžiei de tranziĂžie. Veritabil ctitor al ideii, Înalt Prea Alesul Ion Snagoveanu a propus clasei politice sĂŁ dea naĂžiei un exemplu de bunĂŁ creÂştere Âşi sĂŁ zicĂŁ un "da" hotĂŁrât integrĂŁrii nord- atlantice, ĂŽn aÂşa fel ĂŽncât atunci când va veni vremea ca nord-atlanticii sĂŁ ia la purecat catalogul cu candidaĂži sĂŁ nu mai dea peste clasica dezbinare româneascĂŁ. EnoriaÂşii politichiei au fost de acord Âşi pentru ca gestul lor sĂŁ cântĂŁreascĂŁ mai greu au fost invitaĂži, la mesele din Sala de ConferinĂže a Palatului lui CeauÂşescu Âşi reprezentanĂži ai societĂŁĂžii civile, ai culturii Âşi artei, ai cultelor Âşi sindicatelor, ba chiar Âşi aleÂşi de-ai presei. Cu toĂžii au avut parte de un apel ĂŽmbĂŁrbĂŁtor, rostit pe diverse tonuri de preÂşedinte, prim-ministru Âşi miniÂştrii apĂŁrĂŁrii Âşi ai externelor. DupĂŁ o pauzĂŁ de cafea a venit Âşi rândul celorlalĂži. Cel mai tare s-a afirmat fostul preÂşedinte, bĂŁgat ĂŽn seamĂŁ chiar ĂŽn prezidiu, care cu o acrealĂŁ ce i-a devenit caracteristicĂŁ, a criticat de-a valma apelul, cuvântĂŁrile, guvernarea Âşi guvernul, exerciĂžiu din care cei prezenĂži au tras concluzia cĂŁ dupĂŁ scurta recluziune universitarĂŁ se pregĂŁteÂşte sĂŁ revinĂŁ pe terenul care l-a afirmat ca cel mai slab preÂşedinte al ultimei jumĂŁtĂŁĂži de secol.  D-l Roman, mai abil, s-a mulĂžumit sĂŁ semnaleze inadvertenĂže ale textului, ĂŽn timp ce dl. Chiliman, din partea liberalilor, a arĂŁtat clar ce politicĂŁ constructivĂŁ doreÂşte sĂŁ facĂŁ dl. Stoica. La fel Âşi UDMR-ul  - parcĂŁ pentru a sublinia absenĂža vinovatĂŁ a partenerilor lor de la PRM care au considerat toatĂŁ chestiunea ca neserioasĂŁ si demagogicĂŁ. AÂşa au fost alĂži câÞiva domni care au bĂŁtut câmpii cu zelul specific celor ĂŽndrĂŁgostiĂži de propriul discurs Âşi de propriile idei - atâtea câte sunt. Noroc cĂŁ ultimul pe listĂŁ, cu voia dv., dl. Tinu de la "AdevĂŁrul", a pus degetul pe ranĂŁ: mesajul, oricât de bun sau de rĂŁu formulat de cĂŁtre consilierii prezidenĂžiali, are o valoare relativĂŁ. El exprimĂŁ o dorinÞã, fie ea Âşi unanimĂŁ, care nu e obligatoriu sĂŁ loveascĂŁ cu aspiraĂžiile NATO. Dincolo de mesaj, va conta cât de pregĂŁtiĂži vom fi ĂŽn 2002, la Praga, pentru a face faÞã obligaĂžiunilor, nu doar de naturĂŁ militarĂŁ, ci mai ales de naturĂŁ economicĂŁ Âşi, apoi politice. Consensul de la Snagov nu indicĂŁ altceva decât sensul unic pe care va trebui sĂŁ ne ĂŽnscriem dacĂŁ dorim, cu toatĂŁ seriozitatea, sĂŁ nu rĂŁmânem din nou pe dinafarĂŁ.