Prin ultima decizie luată la vârful Partidului Umanist, de către patronul acestei formațiuni, se face pasul decisiv de la 'slalomul special' practicat sporadic, la un definitiv 'slalom uriaș'. Respectând - nimic de zis - prevederile democratice, conducerea partidului a lăsat la latitudinea unui congres dacă și cu cine să se aliaze pentru țelul final: intrarea în Parlament. Votul a fost categoric în favoarea PSD-ului (suspect de puțini delegați au optat pentru Alianța DA). Iar negocierea 'prețului' a fost demnă de flerul comercial al fostului om de afaceri Dan Voiculescu: 22 de locuri eligibile de deputați și vreo 10 de senatori! Până aici, nimic de comentat. Cum se explică însă, reacția violentă din teritoriu, trecerea masivă de organizații și reprezentanți aleși ai PUR în tabăra devenită adversă? Și nu este vorba despre revoltele disparate, ci despre organizații - puternice - cum este cea din Prahova, unde PUR stătea cel mai bine, după alegerile locale?O explicație a fost dată chiar de către unii dintre reprezentanți. În esență, ar fi vorba - ca să parafrazăm pe cineva - despre trădarea nobilelor idealuri umaniste! Care sunt acestea, însă, nimeni nu ar putea spune cu exactitate. Partidul - ca și doctrina este de extracție pur voiculesciană: el reprezintă modul în care acesta vede scena politică și apreciază rolul pe care-l poate juca el însuși pe ea. Voiculescu este și el, ca extracție, un om de stânga, în ciuda averii pe care a acumulat-o. Ideologia de dreapta i se pare uneori mai potrivită cu standardele categoriei pe care dorește să o reprezinte și să o conducă: cea a oamenilor de afaceri mici și mijlocii, interesată ca politica să le reflecte interesele. Nesigur pe acest electorat, Voiculescu a făcut tot felul de viraje, ba la stânga, spre social-democrație, ba la dreapta, spre social-liberalism, ba cu Năstase, ba împotriva 'ciocoismului' guvernamental, ba părtaș la guvernare, ba în opoziție dar în interiorul acesteia, ba independent, ba atent la cine dă mai mult.Acest slalom printre doctrine și principii a sfârșit prin a-i buimăci pe umaniști - unii și-au dat chiar duhul, la propriu provocând actuala criză. O criză pe care PSD nu va ezita să o speculeze, ori mai tăind din porția de locuri eligibile, ori - dacă valul dezertărilor continuă - printr-o renunțare unilaterală la alianță. |