Faptul cã PSD a contestat rezultatul alegerilor rãmâne un simplu exerciþiu de imagine, atâta timp cât ºansa de a schimba rezultatul este practic nulã.
Acuzaþia de fraudã este realã, dar nu poate fi doveditã pe palierul pe care o reclamã perdanþii. Nereguli electorale s-au înregistrat sistematic, la fiecare scrutin. La unul de calibrul ºi specificul celui prezidenþial, ele nu pot avea impactul necesar înclinãrii balanþei. Ceea ce reclamã PSD-ul þine de o modalitate aparte, ºi când Ponta a spus cã „la ei sistemul a funcþionat mai bine”, gura pãcãtosului adevãr grãia.
Rezultatul extrem de strâns al alegerilor ar fi generat, cu siguranþã, acelaºi tip de reacþie din partea PDL-ului dacã ar fi câºtigat Geoanã. Existã însã câteva motive reale de suspiciune, pe care buna credinþã nu le poate îndepãrta cu uºurinþã.
Este, în primul rând, extrem de suspectã, liniºtea cu care Traian Bãsescu a întâmpinat anunþul exit-poll-ului. Pentru cei care-l cunosc ar fi trebuit sã-i neliniºteascã aparenta sa resemnare, dar mai ales îndemnul adresat susþinãtorilor sãi de a aºtepta în liniºte, acasã, rezultatul numãrãtorii. Era limpede cã Bãsescu ºtia ceva ce nu ºtiau ai lui Geoanã. Dacã ar fi avut cea mai micã îndoialã cã iese câºtigãtor, ar fi inflamat pe loc opinia fanilor ºi de la Modrogan s-ar fi îndreptat glonþ spre Piaþa Universitãþii, pentru a preîntâmpina acceptul unui eventual eºec. Preºedintele a declarat însã cã încã de la ora 19.00 ºtia rezultatul ºi nu poþi sã nu te întrebi de unde ºi cum? La ora 19.00 nici unul dintre institutele de sondaj nu-ºi centralizase datele ºi – mai mult – fenomenul avansului sãu nu începuse sã se manifeste. Ba chiar, la ora aceea nu se cunoºtea cum a votat sau cum va vota diaspora – doar dacã nu s-ar fi primit asigurãri prealabile în acest sens. Precedentul europarlamentarelor ne oferã însã un indiciu despre modalitatea în care se putea obþine avansul necesar cu un numãr de voturi sigur, la fiecare secþie de vot, aºa cum se procedase în cazul EBA.
ÃŽntr-un fel, PSD-ul ºi-a fãcut-o cu mâna proprie, încã de pe când îl avea pe Nica la cârma Internelor. Acesta este cel care a înmulþit secþiile speciale, plasându-le în aproape orice localitate, în ideea folosirii lor în interes propriu. Or aºa se explicã ºi eliminarea sa din Guvern – Bãsescu nu putea risca sã fie altcineva la pupitrul secþiilor speciale, decât un om de-al sãu.
În fine, un alt motiv de nedumerire îl constituie faptul cã trei din patru institute de sondare au dat, practic, aceeaºi estimare, toþi lucrând cu aceleaºi modele ºi pe aceeaºi realitate statisticã. Faptul cã s-au înºelat cu toþii conduce la ideea cã ceva a intervenit pentru modificarea modelului, ceva ce nu putea fi prevãzut.
Dar, repet, atâta timp cât nu se poate demonstra nimic (cu atât mai puþin procedeul pe care tu însuþi l-ai avut în vedere pentru a frauda) contestarea rãmâne un accent de retoricã politicã.